Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 7. (Székelyudvarhely, 2008)
Herceg Zsuzsanna: Új anyagok, új eljárások a szilikátalapú műtárgyak restaurálásában
în perioada când majoritatea steagurilor şi drapelelor au ajuns în colecţii publice de stat, conservarea lor a fost încontinuare o problemă permanentă, necesitatea rezolvării ei doar în foarte puţine cazuri fiind conştientizată. Pe de o parte, mărimea era un impediment atât în manipularea cât şi în depozitarea lor corespunzătoare, pe de altă parte, lipsa personalului adecvat, a informaţiilor pertinente privind conservarea, păstrarea şi expunerea corespunzătoare, nu în ultimul rând, lipsa acută a resurselor financiare ş.a., au fost tot atâţia factori şi impedimente ce au influenţat direct sau indirect degradarea acestui tip de patrimoniu textil. Restaurarea, conservarea activă, păstrarea lor în vitrine tipizate cu aer condiţionat, au fost deziderate majore pentru specialiştii din muzee, dar care, pe meleagurile noastre, exceptând cele câteva ocazii fericite, lipsesc şi astăzi cu desăvârşire. în ciuda condiţiilor de conservare, de multe ori precare, concepţia colectivă privind rolul de coeziune a steagurilor s-a păstrat, ele fiind prezentate publicului cu diferite ocazii, fie prin expoziţii în formă suspendată, fie cu ocazia diferitelor comemorări şi serbări populare, purtat de stegar. în timpul acestor demonstraţii materialul textil învechit poate suferi degradări ample şi complexe, greu remediabile, în primul rând prin ruptura firelor textile, a aţelor de cusut şi a broderiei. Prin contact cu umiditatea aerului şi datorită intemperiilor, prin murdărire, uzură mecanică, în urma contactului materialului textil cu plăcuţele metalice de pe hampă, a manipulărilor bruşte, necontrolate, steagurile se uzează în ritm rapid. Ele devin sfâşiate, rupte, mototolite, murdare, prăfuite, infectate cu ciuperci de mucegaiuri, etc. în asemenea condiţii, nedemne de aceste obiecte înnobilate, păstrarea corespunzătoare a steagurilor ar depinde în exclusivitate de preocuparea umană, dar din cauza neglijenţei şi nepăsării, ele pot fi degradate chiar de insecte şi rozătoare, iar praful omniprezent, le încarcă cu numeroase şi diverse microorganisme distrugătoare. în momentul sistării oficiale a funcţionării breslelor, în Târgu Secuiesc au funcţionat 11 bresle şi 3 asociaţii meşteşugăreşti. Din păcate s-a reuşit păstrarea doar a 7 steaguri de breaslă, precum şi a 5 steaguri legate de activitatea formaţiunilor de pompieri voluntari. Pentru studierea şi expertizarea steagurilor, precum şi revizuirea stării lor de conservare, de depozitare, din partea unui specialist în restaurare textilă, doar acum s-a ivit prima ocazie, alături de dorinţa conservării active şi restaurării acestora. Cu acest prilej, piesele textile au fost analizate amănunţit, din punctul de vedere al statutului lor actual de conservare, totodată au fost inventariate individual. Rezultatele cercetării noastre poate determina declanşarea campaniei de restaurare a stegurilor, în special a pieselor valoroase degradate, totodată prin conservare activă, curativă, se poate reinstala o depozitare corespunzătoare şi, nu în ultimul rând, prin publicarea rezultatelor constatate, popularizarea în lumea ştiinţifică, în rândul specialiştilor, ale acestori comori4. 9 KISS,HEDY, 2007, A Székely Nemzeti Múzeumban őrzött zászlók állapotfelmérése, Isis, Erdélyi Magyar Restaurátori Füzetek, 6. szám, 63-71 oldal, Haáz Rezső Múzeum, Székelyudvarhely Operaţiunile strict necesare de conservare şi restaurare, propuse ca cele mai adecvate în situaţia dată, vor fi definite după o analiză tehnică multidisciplinară pertinentă, după elucidarea majorităţii aspectelor etice, artistice, istorice şi muzeologice. Numai pe baza unui studiu complex se pot concepe programele de cercetare ulterioară, precum şi intervenţiile concrete de restaurare-conservare, care să tindă spre păstrarea caracterelor originale a obiectelor de patrimoniu muzeal textil. Cercetarea materialului textil de către noi a fost o primă iniţiere, un prilej inedit pentru a vizita sălile de expoziţie, spaţiile de depozitare, şi condiţiile oferite, în vederea conservării patrimoniului, în primul rând al materialul textil, dar şi pentru a atrage atenţia şi interesul personalului muzeului asupra acestor obiecte textile inedite, pentru promovarea ideii păstrării lor în timp. Ne putem aştepta, de acum înainte, la conştientizarea necesităţii şi monitorizării microclimatului obiectelor muzeale, în general, a obiectelor textile, în mod special, paralel cu acceptarea, promovarea celor mai modeme şi adecvate tehnici şi măsuri de păstrare şi conservare. Evoluţia şi modelarea gândirii muzeografilor, în general al tuturor lucrătorilor din muzee, prin sporirea grijei şi ataşamentului faţă de patrimoniu, secondat de o muzeotehnică modernă, europeană, va putea fi garanţia pe viitor a păstrării şi valorificării corespunzătoare, în special, a stegurilor şi drapelelor din cadrul Muzeului de Istorie a Breslelor din Târgu Secuiesc. Prezentarea steagurilor şi drapelelor 1. Steag de pompier. Număr de inventar: B/XX/1 Descrierea obiectului'. Steag de formă dreptunghiulară. Se compune din două foi textile asamblate, având o singură faţă. Materialul ambelor părţi este atlas roşu, având dimensiunile de 138*95 cm. Este fixat de hampă prin intermediul a 20 bucăţi de cuie bombate, alămite. Marginile steagului sunt ornamentate cu franjuri auriţi, de 4 cm lungime, răsuciţi în forma literei Z. în colţul liber, superior, este ataşat un ciucure de 12 cm lungime, confecţionat din fire metalice aurite. Ciucurele lipseşte din colţul inferior. Compoziţia centrală a fost realizată prin broderie cu acul, reprezentând instrumentele specifice utilizate de către pompieri: coif sau cască, poziţionată în partea superioară, fiind susţinut de două căngi încrucişate. Obiectele sunt înconjurate de câte o ramură de măslin. în partea distală a compoziţiei, se află inscripţia realizată prin brodare, într-un spaţiu delimitat în formă de panglică: „Arkosi önkéntes tűzoltó egylet”, în traducere, Asociaţia pompierilor voluntari din Arcuş. Culoarea aţei de în brodat folosită la inscripţie este: albă, galbenă, maro, verde şi gri. Accesorii: Hampă, din lemn de brad, vopsit în roşu cu 187,5 cm lungime şi 5 cm diametru, prevăzută cu plăcuţe metalice, distribuite în trei rânduri, de 25-25-19 bucăţi. Din ultimul rând lipsesc 6 plăcuţe, urmele cuielor acestora rămase în lemn, este vizibilă. Ornamentica hampei constă dintr-o sferă de lemn strunjită, poziţionată la mijloc, 127
