Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 7. (Székelyudvarhely, 2008)
Herceg Zsuzsanna: Új anyagok, új eljárások a szilikátalapú műtárgyak restaurálásában
crucea de înmormântare rezemată pe braţul stâng, iar în mâna dreaptă ţinând o creangă de palmier23. Piciorul drept calcă pe o suprafaţa despicata ce pare a sugera o carte, în ciuda faptului că modul de reprezentare urmăreşte canoane severe, se pot observa elemente de noutate. Contrar prototipului, crucea de înmormântare rareori apare alături de palmier, în cateva alte cazuri, mitra de protopop este ţinută în mâna sau lăsată la picioare. Rară si inedită este reprezentarea în care sfântul arată cu mâna stângă spre limba sa, ca dovadă a păstrării secretelului spovedit. în unele dintre sculpturile cehe sau germane, apare lacătul ca simbol al tăcerii.24 Analizând stilistic statuia de mici dimensiuni prezentată în studiul de faţă, se poate trage concluzia că singurele elemente arhetipale păstrate sunt mitra şi haina canonică. Starea de conservare şi operaţiuniile de restaurare înainte de restaurare, s-a realizat documentarea fotografică, analiza stilistică şi istorică a obiectului. Din punct de vedere al stării de conservare, obiectul se găseşte într-o stare relativ bună, prezentând lipsuri ale suportului. întreaga suprafaţa a statuii este acoperită cu un strat masiv de praf şi murdărie aderentă, în special în locurile cu adâncituri. Pe suprafaţa părţilor reliefate stratul de culoare înregistrează lipsuri si rosături. Partea dreaptă a reverendei prezintă arsuri, stratul pictural fiind parţial afectat din aceasta cauza. Partea de jos a statuii este cea mai afectată de atacul insectelor xilofage. în general, startul pictural are o aderenţă mare la suport, nu prezintă desprinderi sau cracluri, uşurând astfel operaţiunea de curăţare. Murdăria superficială s-a curăţat prin pensulare, iar pentru îndepărtarea murdăriei aderente (grăsimi ancrasate) aflată în adâncituri, s-au folosit soluţii chimice alternate cu metode de îndepărtare mecanică. Pe baza testelor de solubilizare au fost alese soluţiile corespunzătoare. Concentraţia soluţiilor a variat în funcţie sensibilitatea culorilor: 70% alcool etilic, 29% terebentină, 1% ulei de in şi câteva picături de hidroxid de amoniu, accelarat de la caz la caz, cu 25% dioxan sau inhibând cu 25% dibutil ftalat (foto 28.) . Zonele curăţate au fost neurtalizate chimic prin tamponare cu dibutil ftalat, pentru inhibarea reacţiilor. Depunerile aderente încorporate în adâncimi, rezultate în urma curăţării umede, s-au gonflat, devenind astfel uşor îndepărtabile prin metode mecanice, în zonele cu lipsuri totale ale stratului pictural, lemnul a fost curăţat cu un amestec pe bază de alcool (o parte alcool tehnic, o parte apă distilată) (foto 29.). Găsirea elementelor lipsă s-a dovedit a fi imposibilă, statuia a ajuns în colecţia muzeului cu aceste lipsuri, însă cercetările iconografice au ajutat la completarea părţilor 23 Simbol al martiriului 24 Liszka József: Adalékok Nepomuki Szent János ikonográfiájához. (Contribuţii în iconografia Sfântul loan din Nepomuk.) In Acta Ethologica Danubiana 4 (2002) Komárom - Dunaszerdahely, pp. 11-22. lipsă. Totuşi, aceasta măsura de completare a elementelor lipsă, a ridicat probleme de ordin etic. Prin urmare, reconstituirea braţului stâng a fost abandonată. Reconstituirea piciorului stâng a fost realizată prin analogie cu piciorul drept exisent, direcţia pliurilor hainei sugerând fără dubiu poziţia, forma si mărimea acestuia. Completarea parţială a mitrei preoţeşti şi a postamenului au fost realizate cu uşurinţă prin deducere. în cazul necompletării lipsurilor postamentului, acest lucru ar fi dus la imposibilitatea poziţionării statuii în plan vertical. Suprafeţele care au necesitat completare cu lemn nou au fost degresate în prealabil şi pensulate mai apoi cu o soluţie de clei.2' Pentru completarea elementelor lipsă a fost folosit lemnul de arţar26 (foto 30.). Obturarea orificiilor de zbor ale insectelor xilofage şi completarea lacunelor s-a făcut folosind un amestec de 3,5—7% clei de iepure şi praf de cretă. Obturarea orificiilor de zbor s-a realizat prin chituire stratificată. Mai întâi, un amestec de fibre textile îmbibate în soluţie de clei de oase a fost presat sub nivelul stratului pictural şi lăsat să facă priză. Operaţiuniile au fost urmate de aplicarea prin pensulare a mai multor straturi de grund, în mod stratificat, atât pe orificiile de zbor, cât şi pe lemnul nou, îmbibat în prealabil cu clei (foto 31.). Zonele chituite au fost finisate cu hârtie abrazivă de granulaţie fină. Completarea estetică s-a efectuat prin retuş diferenţiat, după caz, folosindu-se culori pe bază de apă, după care a urmat peliculizarea finală de protecţie (foto 32.). 5. Crucifixuri Sub acest subtitlu se înşiră cele două crucifixuri de mărime mică (corpus-uri) din secolele 19-20., care se găsesc la Muzeul Secuiesc al Ciucului şi, nu în ultimul rând, crucifixul serafic aflat în proprietatea mănăstirii franciscane de la Şumuleu Ciuc. Starea lor de conservare este relativ bună, prezintă depuneri aderente şi neaderente (praf , fum), lipsuri ale clementelor lemnoase, degradări fizice şi biologice. Restaurarea crucifixurilor a variat de la caz la caz, în general însă, fiecare obiect a fost supus tuturor etapelor de restaurare. Din această secţiune tematică, cel mai reprezentativ obiect este crucifixul serafic şi vom detalia în cele ce urmează etapele procesului de restaurare (foto 33.). Crucifixul serafic Descrierea obiectului Stilistic, crucifixul prezintă abateri de la linia tradiţională. Apariţia acestui tip de crucifix face trimitere la reprezentările Sfântului Francisc din Assisi, în viaţa căruia, rolul crucii a avut o adâncă semnificaţie şi importanţă. Sfântul Francisc a ales drumul suferinţei în hainele sale 25 20-25% clei de oase 26 Mulţumiri pentru ajutorai colegei mele László Magdolna 120
