Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 5. (Székelyudvarhely, 2006)
Mester Éva: Geometrikus alosztás, felfokozott optikai hatások, visszafogott színezés. Az art deco üvegablakainak általános restaurálási problémái. A Liszt Ferenc Zeneakadémia üvegablakainak restaurálása
István DEMETER Gospodăria secuiască din valea Nicăului, instalată Ia Muzeul Molnár István de la Cristuru Secuiesc între 1996 şi 1999, în incinta Muzeului Molnár István din Cristuru Secuiesc a fost instalată o gospodărie ţărănească, compusă din mai multe clădiri. Studiul de faţă prezintă descrierea următoarelor clădiri: 1. casă de locuit de la Tărceşti, 2. şură şi grajdul de la Cehăţel, 3. Casă-cuptor de la Rugăneşti. 1. Numele localităţii Tărceşti este menţionat pentru prima dată în registrele dijmelor papale din 1332-1337. Casa strămutată la Cristur a fost construită în 1780. împărţirea casei pe încăperi: odaia din faţă, bucătărie, odaia din spate, pridvor şi prispă. Odaia din faţă e mai îngustă decât cea din spate, din cauza prispei. Axa odăii din faţă nu coincide cu cea a odăii din spate, drept care grinda inscripţionată şi datată a odăii din faţă se întinde şi deasupra bucătăriei. Pervazul ferestrelor e împodobit cu caneluri, vopsite în roşu. Grinzile transversale sunt şi ele cioplite, vopsite şi canelate. Uşile şi ferestrele sunt modificate şi mărite. Uşoarele uşilor au fost găurite lateral şi fixate în bârne. Pervazul şi pragul de sus al ferestrelor au fost fixate de bârne cu câte două cuie de lemn. La confecţionarea şarpantei cornişele s-au legat de bârnele de legătură cu cuie de stejar. Căpriorii au fost fixaţi de cornişe cu cuie de lemn. Capetele ieşite ale acestora şi jgheaburile de lemn au fost deopotrivă decorate. Pe laturile de N-V şi S-E căpriorii au fost aşezaţi în aşa fel, ca să se creeze găuri pentru fum. Din cele două podoabe din lemn de stejar, de la coama casei, s-a păstrat doar una, în formă de lance. Urmele şipcilor de pe căpriori atestă faptul că iniţial casa a fost acoperită cu draniţă. S-au păstrat şi câteva ţigle datate din 1807, 1810, precum şi una cu inscripţia „Unitárius GM 1909 Csehétfalva”. Pe grinda prispei se disting urmele a şapte stâlpi de lemn. Dintre stâlpii fixaţi cu scoabe şi legături de lemn trei au fost găsiţi la locul lor iniţial, patru în schimb au fost refolosiţi la confecţionarea balustradei. Nu există urme care să ateste faptul că iniţial prispa şi pridvorul ar fi fost închise cu scânduri. Nu putem să ne dăm seama care să fi fost materialul de construcţie al primei scări, nici de dimensiunile acesteia. Cu ocazia cercetării podelei din bucătărie s-au găsit urmele unei vetre înconjurate de pietre, cu ocazia demontării acesteia au fost descoperite fregmente ceramice din secolele 17-18. Fragmentele ceramice din secolul al 14-lea, descoperite cu acelaşi prilej, au putut ajunge în umplutura de la nivelul bucătăriei când s-a săpat pivniţa. Pentru o documentare complectă a fundaţiei sunt necesare noi cercetări. Cu ocazia strămutării clădirii au fost refăcute - pentru prima dată în Transilvania - ferestrele izolate cu băşici de vacă. 2. Cehăţel este un mic sat izolat, situat pe la mijlocul văii Nicăului. Este pomenit în 1567, când număra 17 de gospodării. Despre construcţia şurei strămutate de aici nu deţinem nici un fel de date. Este compartimentată în patru (grajd - şură - grajd - şopron pt. căruţă), prin partea centrală, cu două deschideri, făcându-se accesul către grădină. Fundaţia ei a fost consrtuită din pietre aşezate unele peste altele, nelegate cu mortar. Grinzile aşezate pe această temelie sunt din lemn de stejar îmbinate cu cepi, în acestea s-au fixat tot cu cepi uşoarele uşilor celor două grajduri, precum şi stâlpii de susţinere de la cele patru colţuri ale şurii. Bârnele rotunde de brad, din care s-au făcut pereţii, au fost aşezate în cruce. Pe latura de S-E bârnele au fost lăsate mai lungi cu 120 cm, pentru a forma un gard, care să uşureze accesul animalelor în curte. Prin alungirea acoperişului deasupra grajdurilor şi a şopronului pentru căruţă, s-a format o streaşină largă. Pe latura vestică trei grinzi de susţinere a planşeului ies alungite care, legate cu lemne fixate între grinda de temelie şi prima bărnă, formează un mic adăpost pentru depozitarea parilor de susţinere a căpiţelor şi a claielor. Ferestrele celor două grajduri, aflate în imediata vecinătate a uşilor, nu se pot deschide. Golurile dintre bârne au fost umplute şi acoperite cu chirpici, iar suprafaţa astfel rezultată văruită. 3. Rugăneşti este ultimul sat de la capătul de jos al văii Nicăului. Luînd în considerare tehnica construcţiei şi ţigla datată găsită de pe cuptor, casa a fost zidită în a doua parte a secolului al 19-lea. Casa cuptorului se afla în continuarea casei, la patru metri de aceasta. Este compartimentată în trei: casa-cuptor, şopron, coteţ pentru porci. Grinzile de temelie sunt din lemn de stejar, bârnele cioplite şi aşezate în cruce din lemn de fag şi de brad. Pe latura coteţului pentru porci şi a şopronului s-a folosit material de construcţie de calitate mai slabă. Uşile sunt lipsite de prag de sus. Grinzile cornişei sunt aşezate unele peste altle, pe două rânduri. Pe acestea s-au aşezat grinzile pentru planşee. Căpriorii au fost fixaţi cu cuie de lemn şi prăjini. Acoperişul în coamă a fost acoperit cu ţigle rotunjite la capăt, printre care s-a descoperit una cu inscripţia „Péterfy Gyula 1889 junius 20-án”, precum şi alte câteva decorate cu motive florale încrustate. Laturile acoperişului au fost închise cu scînduri. In pereţii de bârne s-au bătut cuie pentru tencuială, apoi golurile şi suprafaţa au fost acoperite cu chirpici amestecat cu pleavă şi paie. Pe pereţi au fost depistate 14 de straturi de zugrăveală. In spaţiile interioare ale clădirilor gospodăriei secuieşti montate în incinta Muzeului Molnár István au fost expuse obiecte de uz caracteristice acestei regiuni. István Demeter Restaurator Muzeul Flaáz Rezső 535600 Odorheiu Secuiesc str. Kossuth nr. 29. Éva GALAMBOS Despre examinarea fotografică şi microscopică a obiectelor de artă pictate - la modul general Analiza corespunzătoare a fotografiilor normale, precum şi a celora în lumină tangentă, UV, luminiscentă ori infraroşie poate oferi informaţii multiple, respectiv poate fi considerată ca şi prima fază a examinării obiectelor. 131
