Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 4. (Székelyudvarhely, 2004)
Mester Éva: A Kárpát-medence üvegfesztészete. II. Az üvegfestmények és díszműüvegezések jellemző károsodásai
nu este curăţenia ca atare, ci îndepărtarea materialelor degradante, eliminarea substanţelor acide. La spălare se va folosi doar apă deionizată şi substanţe active la suprafaţă. Să nu procedăm la albirea textilelor, deorece textura lor va avea de suferit! La dezinfectarea prin spălare să folosim agenţi bactericizi şi fungicizi - ex. Preventol CMK (soluţia alcoolică de 0,05-0,1% a paraclormetazol) şi Dodigen 226 (dimetil de alchil-benzil-clorură de amoniu). în cazul textilelor populare să procedăm doar la remanierile şi complectările strict necesare, străduindu-ne să păstrăm obiectul în starea în care l-am recepţionat. Obiectul deteriorat, cu textura slăbită poate fi fixat pe textila de fond prin cusătură, lipire, sau prin combinarea celor două metode. La lipire să recurgem doar în ultimă instanţă, deoarece este un proces ireversibil, lipiciul se îndepărtează din fibrele texturii greu, sau de loc. Chiar obiectul cel mai bine conservat şi păstrat poate suferi deteriorări ireversibile, dacă în expozţie nu îi asigurăm condiţii optime. Nu trebuie să insistăm asupra expunerii cu orice preţ a obiectului original, în cazul textilelor foarte valoroase este mai indicat să folosim copiile lor fidele. în expoziţiile permanente este bine să schimbăm din vreme în vreme textilele din vitrine, căci în sălile de expoziţie procesul de îmbătrânire al obiectelor vulnerabile este mult mai rapid, decăt în depozite. Mária Újvári Restaurator textile Muzeul Tragor Ignác, Vác Tibor SABJÁn Probleme ale restaurării sobelor şi cahlelor Autorul analizează principalele probleme privind procesul de restaurare a cahlelor, din prisma opticii unui muzeograf. în prima parte a studiului sunt prezentate principalele tehnici de confecţionare (roata olarului, segmentarea şi montarea, tehnici speciale), cu intenţia de a sprijini şi pe această cale munca restauratorului. Diferitele practici medievale ale confecţionării cahlelor sunt prezentate în paralel cu punerea în evidenţă a principalelor conexiuni generale, a acelor legităţi, prin care prezentul material poate deveni inteligibil, în pofida caracterului său fragmentar. Procesul de restaurare e prezentat mai întâi în cazul cahlelor, elemente componente ale sobelor, care însă pot fi privite şi ca opere integre, urmând apoi problematica reconstrucţiei întregii sobe. Se atrage atenţia asupra necesităţii păstrării acelor fragmente de lut ori resturi de vopsea, care s-au amestecat printre cahle, ori s-au lipit de ele, precum şi asupra importanţei complectării şi a părţii de dos a cahlei restaurate. Prezentând procesul de confecţionare a copiilor vechilor sobe, ilustrează cu exemple pozitive şi negative rezultatele finale ale acestei munci. Tibor Sabján Muzeograf Muzeul în Aer Liber Szentendre Katalin T. BRUDER Probleme privind restaurarea decoraţiei ceramice exterioare a clădirilor în urma schimbărilor benefice a circumstanţelor economico-sociale şi a pretenţiilor umane, a demarat şi în spaţiul nostru actvitatea de reabilitare arhitecturală şi urbană. Drept care a ajuns la ordinea zilei resturarea monumentelor de arhitectură şi a celorlalte clădiri valoroase. Faţă de practica de până acum, în cadrul activităţii de proiectare şi de execuţie a programelor de reabilitare, restauratorii obiectelor de artă trebuie să-şi dobândească un rol important. Prezentul studiu se ocupă de problemele specifice restaurării decoraţiei ceramice exterioare a clădirilor. în anii de turnură a secolelor XIX-XX observăm o intensă activitate în domeniul construcţiilor, pe teritoriul întregului Bazin Carpatic, pe fondul căreia a înflorit - ca element îndrăgit al istorismului arhitectural şi mai ales al stilului anului 1900 („secession”) - ceramica decorativă exterioară. Arhitectura vremii recurgea adesea la elemente de artă populară, dând naştere unui stil artistic specific unguresc. în cadrul acestei tendinţe elemntele ceramice - pe de o parte ca fragmenete decorative, pe de alta ca elemente arhitectonice - au avut un rol important. Autoarea a selecţionat exemplificările sale din această perioadă, deoarece este vremea proliferării respectivei tehnici decorative, precum şi datorită specificităţii problemelor de restaurare. Studiul se ocupă în principal de produsele vestitei întreprinderi ceramice „Zsolnay”, fiindcă acestea erau răspândite pe teritoriul întregii ţări, influenţând puternic şi restul producţiei de resort. Din păcate aceste decoraţii s-au deteriorat mult, din cauza unor efecte de natură fizică şi chimică, drept care conservarea şi restaurarea lor este o problemă stringentă. Surprinzător este faptul că literatura de specialitate, care să vină în sprijinul restauratorului de resort, este aproape inexistentă, iar puţinul material publicat se referă şi el doar la probleme cu totul specifice. Lipsesc total publicaţiile referitoare la analizele de materiale, la concluziile generale ce se pot trage de pe urma acestor analize. Autoarea doreşte să ofere prin prezentul articol o bază de discuţie pe această temă. Katalin T. Bruder Restaurator în arta restaurării obiectelor archeologice şi a artelor decorative Şef adjunct la secţia de restaurare Muzeul Naţional al Ungariei 88
