Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 4. (Székelyudvarhely, 2004)
Mester Éva: A Kárpát-medence üvegfesztészete. II. Az üvegfestmények és díszműüvegezések jellemző károsodásai
Introducere si Rezumat ? La cea de a patra conferinţă şi curs de perfecţionare a restauratorilor maghiari din Transilvania, alături de problemele legate de obiecte meşteşugăreşti, vestigii etnografice şi arheologice, au fost dezbătute şi chestiuni ce privesc restaurarea operelor de artă. Pe lângă expunerea profesorul Institutului de Formare a Restauratorilor din cadrul Universităţii Ungare de Arte, ce a vizat măsura în care putem recurge la metoda complectării în cazul picturilor, procesul reconstrucţiei, tehnicile de restaurare; am urmărit şi materialul prezentat de László Vinczeffy, resturator la Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu-Gheorghe, prin care şi-a prezentat lucrările de restaurare din perioada 2000-2003. Cele peste 20 de tablouri restaurate de domnia sa au fost expuse în cadrul Muzeului Flaáz Rezső din Odorheiu-Secuiesc. Cu ocazia excursiei de studii am parcurs de această dată traseul Sighişoara, Mediaş, Sebeş, Alba Iulia, Rimetea, Turda, Huedin, Izvorul Crişului, Mănăstireni, Văleni şi Viştea. Studenţii de la specialitatea de restaurare a mobilierului, din cadrul Universităţii Ungare de Arte, îşi efectuează practica în cadrul unor muzee transilvănene începând din 1995, ei au efectuat conservarea unei părţi a sculpturilor de lemn păstrate în cadrul muzeului din Miercurea Ciuc, respectiv lăzile de breaslă şi marea parte a mobilierului de factură populară, ce poate fi văzut în cadrul expoziţiei de etnografie a muzeului din Odorheiu-Secuiesc. în cadrul conferinţei a fost prezentată şi o dare de seamă privind programul internaţional, organizat de Universitatea Ungară de Arte Plastice, realizat cu participarea studenţilor din Ungaria, precum şi a celor de la universităţile de la EVTEK din Vantaa (Finlanda), Universität Für Angewandte Wissenschaft und Kunst din Hildesheim (Germania), Universitatea Lucian Blaga de la Sibiu, program ce viza „Restaurarea mobilierului pictat săsesc din Ardeal”. După cursurile teoretice ţinute la Budapesta, practica de restaurare din cadrul acestui program s-a efectuat la Muzeul Astra din Sibiu. Acţiunea de restaurare a lăzilor păstrate la biserica din Brădeni a fost demarată tot la propunerea profesorilor din cadrul Universităţii Ungare de Arte. Realizarea acestui program, planificat pentru mai mulţi ani, a început în vara anului 2003, prin conlucrarea catedrelor de resort de la universităţile din Budapesta şi din Hildesheim, beneficiind de sprijinul financiar al celor două state. Lăzile restaurate în timpul practicii de două săptămâni a studenţilor de la cele două universităţi, se păstrează la biserica evanghelică din dealul cetăţii Sighişoara. Cu ocazia ambelor programe am efectuat şi călătorii de studii, care au vizat cunoaşterea istoriei Transilvaniei şi a zestrei culturale a acesteia. Katalin GÖRBE Procedeele de complectare aplicate la restaurarea picturilor Articolul investighează bazele principiale ale acelor metode specifice de complectare, la care recurg restauratorii de tablouri. Obiectul de artă este un ansamblu compus: reprezintă o valoare artistică, fiind totodată şi un vestigiu al trecutului istoric. Abordarea diferenţiată a problemei puse în discuţie derivă tocmai din acest dublu caracter. Acceptabilă poate fi doar o restaurare autentică, dar compromisul fiind inevitabil, execuţia e adesea pusă sub semnul întrebării. Critica e oricum binevenită, dar cum carenţele de execuţie pot interveni oricând şi oriunde, nu ar fi indicat să respingem metoda coplectării din capul locului. Starea iniţială a operei de artă nu poate fi refăcută complect, dar restauratorul poate să tindă către impresia artistică oferită de obiectul de odinioară. Scopul comlectării este punerea în evidenţă a fragentelor originale, accentuând prin aceasta calităţile artistice ale operei. Restauratorul poartă o răspundere enormă, căci complectarea devine parte integrantă a operei, în consecinţă această muncă poate fi încredinţată doar unui specialist înzestrat cu o pregătire şi o inspiraţie corespunzătoare. Autoarea enumeră diferiţii factori ce influenţează procesul de complectare: stilul de epocă, starea obiectului, relaţia acestuia cu cel ce îl va recepţiona, valoarea sa cultică. Un rol aparte poate căpăta valoarea obiectului ca antichitate, ori caracterul său iluzionistic. Pentru a păstra valoarea istorică a obiectului, procesul de restaurare trebuie să fie unul reversibil, iar opera de artă recogniscibilă. Pentru aceasta putem apela la diferitele metode oferite de ştiinţele naturii. Exemplele ce ilustrează complexitatea multilaterală a procedeelor de complectare provin din arhiva documentară a Institutului de Formare a Restauratorilor din cadrul Universităţii Ungare de Arte. 85
