Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 3. (Székelyudvarhely, 2003)
Erdélyi - romániai magyar vonatkozási múzeumi restaurátor publikációk
Căderea directă a apei generează un efect de vacumare, în urma căruia întreaga cantitate de celuloză măcinată este trasă şi orientată cu viteză către golurile foii respective, unde fibrele de celuloză se depun uniform peste sită. Urmează îndepărtarea greutăţilor de fixare şi mascare, după care fila complectată împreună cu sita de plastic sunt scoase, urmează procesul de uscare, reîncleiere şi presare finală. Éva Mária Benedek Muzeul Secuiesc al Ciucului Mirecurea Ciuc P-ţa Cetăţii nr. 2 József ORMOS Tehnici foto Atât pe plan intern, cât şi în străinătate, fotografia s-a impus ca obiect de artă de sine stătător. De colecţionarea, arhivarea, cercetarea ei se ocupă institute aparte. Tocmai de aceea este necesar să cunoaştem diferitele tehnici foto, deoarece fotografiile rezultate din tehnici diferite necesită un tratament diferenţiat. Autorul prezintă pe scurt tehnicile, respectiv proprietăţile daguerrotipiei, cianotipiei, hârtiei albuminate, talbotipiei, pannotipiei, ambrotipiei, ferrotipiei, a diferitelor materiale folosite de-alungul vremii în arta şi industria fotografică. Conservarea şi restaurarea fotografiilor este o îndeletnicire relativ recentă, mai ales în ce priveşte implicaţiile ei chimice. Acest lucru se datoreşte în principal faptului că fotografiile sunt cele mai complexe obiecte a diferitelor colecţii. Această complexitate pune probleme şi pe tărâmul depozitării, dar respectând anumite reguli, viaţa fotografiilor poate fi mult prelungită. Să nu ne atingem de fotografii cu mâinile neacoperite. Pentru a evita depunerea amprentelor şi petelor să purtăm mânuşi de aţă. Să ne îngrijim de curăţenia spaţiului de lucru. Fotografia să o apucăm cu ambele mâini, să o aşezăm pe un suport de carton rigid, mai ales dacă e vulnerabilă, prezintă leziuni. Să nu atingem suprafeţele emulsive. Dacă fotografia se află în plic, să îndepărtăm plicul, şi nu să scoatem fotografia din plic. Dacă ea s-a lipit de plicul de păstrare, să nu o forţăm. Să nu depozităm unele peste altele fotografii developate pe hârtie şi clişee de sticlă, să nu aşezăm nici un obiect pe deasupra fotografiilor. Să nu permitem consumul de alimente şi de băuturi în spaţiile unde se află fotografii valoroase. Să interzicem fumatul, care poate produce mari daune în timp scurt. Să evităm folosirea cernelii sau a stilourilor cu fibre. însemnările făcute cu acestea, la acţiunea umezelii pot deveni ilizibile, aducând totodată daune fotografiei, transpărând pe partea imaginii. Să folosim mai degrabă un creion moale. Să nu facem uz de benzi de cellux, agrafe, ace de gămălie. Să supraveghem cu grijă orice persoană, mai ales pe colegii noi, care au acces la fotografii. Cu ocazia tratamentului aplicat fotografiilor să folosim corpuri de iluminat dotate cu filtre UV. Pentru expoziţii, cercetări să folosim copii ale fotografiilor originale. Să păstrăm o curăţenie strictă în spaţiile de cercetare şi în depozite. Praful poate provoca leziuni de suprafţă. Să controlăm cu regularitate nivelul umidităţii şi al temperaturii. Fotografiile să fie puse la depărtare de locuri proaspăt vopsite, maşini de copiat, surse de căldură. Locurile de păstrare să fie corespunzătoare: dulapuri metalice emailate, cutii nelipite, pentru înveliş: hârtie specială („Silversafe”). Studiul atrage atenţia asupra sensibilităţii termice a filmelor din nitraţi de celuloză, şi se ocupă cu efectele dăunătoare generate de temperatura necorespunzătoare, aerul poluat, iluminatul. József Ormos Restaurator foto Magyar Nemzeti Múzeum 1088. Budapest, Múzeum krt. 14-16. Sándor SZILÁGYI Fotografia, Bazele şi practicile fotografierii obiectelor de artă Fotografierea muzeistică este una din cele mai variate ramuri ale profesiunii de fotograf, deoarece însumează mai toate tipurile şi modalităţile de fotografiere. Această varietate se datorează, printre altele, complexităţii compoziţiei materiale a operelor de artă. Studiul prezintă tehnicile de fotografiere ale obiectelor de pe latura lor practică, accesibilă tuturor. în cazul fotografiilor de documentare pentru procesul de restaurare, trebuie avut în vedere înainte de toate prezentarea reală, nedeformată şi clară a coloritului, formei obiectelor, a caracteristicilor materiilor de bază. Fotografia în alb-negru continuă să fie singura tehnică corespunzătoare şi aceptată pentru arhivare. De aceea, pe lângă fotografii color, cel puţin în starea obiectului dinainte de restaurare şi în cea posterioară acestui proces, să se execute şi fotografii în alb-negru. Autorul prezintă evantaiul tehnic necesar - masa de lucru, aparatul foto, obiectivele, filtrele. Atrage atenţia asupra aparatelor mai vechi, de comandă manuală, pentru că nu întotdeauna ultimul răcnet al tehnicii e cel mai corespunzător pentru fotografierea obiectelor 107
