Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 3. (Székelyudvarhely, 2003)
Erdélyi - romániai magyar vonatkozási múzeumi restaurátor publikációk
de artă. Se ocupă de tehnicile de iluminat, de intensitatea şi dirijarea iluminatului. E foarte importantă armonia luminii de bază cu sursele secundare, de nuanţare. Lumina orientată tangenţial accentuează cel mai bine natura materială a obiectului, gradul de profunzime al leziunilor. Sunt prezentate, însoţite de sfaturi practicile, tehnicile aferente diferitelor categorii de obiecte (de metal, porţelan, monezi, sticlă, lemn, textile, picturi). Sándor Szilágyi Restaurator de lemn şi mobilă Szépművészeti Múzeum H 1068 Budapest, Szondi u. 77. Katalin T. BRUDER Restaurările vasului grecesc („cantharos”) de Ia Szob în 1910-11, cu ocazia amenajării unor piue de zdrobit piatră din apropierea râului Ipoly, au fost descoperite morminte celtice cu un inventar bogat. într-una din acestea, în compania unei fibule latine s-a descoperit un vas („cantharos”) confecţionat din bronz bogat în cositor. Din partea bombată a trunchiului vasului se desprind două mânere (toarte). Acestea sunt formate din două fire paralele, care se termină în ogivă, depărtându-se de gura vasului. Vasul a intrat în inventarul Muzeului Naţional al Ungariei în 1939. Locul descoperirii: Szob; datarea: sfârşitul secolului al IV-lea ÎIH; nr. de inventar: 16/939.2. Primul resturator al obiectului a fost Győző Baky. La prima intervenţie sa procedat la reaplicarea şi complectarea toartelor. La cea de a doua restaurare Győző Baky a ales un procedeu interesant: vasul fragmentar şi deformat a fost complectat prin metoda galvanoplastică. La ultima restaurare s-a procedat în 2002, cu ocazia amenajării celei mai recente expoziţii arheologice permanente din Muzeul Naţional al Ungariei. Completarea galvanoplastică a fost păstrată din două cosiderente: pentru că era estetică şi elegantă, pe de altă parte, pentru că îndepărtarea ei nu s-ar fi putut face fără lezarea materialului iniţial al obiectului. Datorită timpului limitat ce l-am avut la dispoziţie până la vernisaj, complectarea părţilor lipsă s-a făcut cu material plastic cu conţinut de metal „Diamant Kupfer Plastic”. Lipirea bucăţilor de toartă s-a făcut cu acelaşi material. Procedeul optim ar fi fost complectarea cu metal turnat. Aplicarea lor - deoarece metoda mai veche a sudării a devenit, din mai multe motive, nerecomandată - s-ar fi făcut prin lipire. Reconstituirea tălpii „cantharos”-ului, pe baza analogiilor de ceramică (existente din belşug, în 108 contrast cu cele din metal, care sunt rare) nu ar fi o încercare temerară. Vasul grecesc de tip „cantharos” - prin exploatarea la maximum a posibilităţilor oferite de metal, prin forma fină a toartelor şi a întregului corp - poate fi considerat ca şi culmea evoluţiei acestei forme. El devine şi mai important prin faptul că e singurul obiect grecesc din epoca La Tene, descoperit pe teritoriul Ungariei (ajuns aici, ce-i drept nu pe calea negoţului, ci luat ca pradă de către celţi, din Grecia). Katalin T. BRUDER estaurator ceramică- metale Magyar Nemzeti Múzeum 1088. Budapest,Múzeum krt. 14-16. Éva MESTER Pictura pe sticlă a Bazinului Carpatic. I. Reprezentări, tehnică, materiale Arta picturii pe sticlă, de alungul istoriei, a fost influenţată de gusturile de epocă, de stilurile arhitecturale, de relaţiile geopolitice, economice, culturale din zonă. Obiectele de provenienţă medievală, de sticlă pictată, au dispărut în urma vicisitudinilor vremii. Un aer de înviorare pe tărâmul acestei arte, în Bazinul Carpatic, poate fi semnalat în condiţiile secolului al XIX-lea, când în 1878 ministrul cultelor, Ágost Trefort, după pregătiri îndelungate, va înfiinţa Institutul Naţional de Pictură pe Sticlă. Este punctul de plecare al unei evoluţii spectaculoase a acestui gen de creaţie în Ungaria. Vor apărea numeroase ateliere, mai ales în capitală, dar trebuie relevată şi activitatea atelierului orădean al fraţilor Neumann. Stilul specific, cu colorit naţional al epocii se leagă de activitatea de jumătate de veac a lui Miksa Róth. Pornind pe urmele tatălui său, maistrul sticlar Zsigmond Róth, colaborând cu cei mai iluştri arhitecţi şi artişti ai timpului, acesta a ridicat arta picturii pe sticlă la nivel naţional. El a combinat tradiţiile moştenite din evul mediu (mod de redactare, tehnici, materii de bază) cu ideile proprii. în a doua parte a secolului al XIX-lea, picturile pe sticlă, răspândite în urma unor comenzii consistente din partea bisericilor, poartă amprenta istorismului. Ca note specificve putem menţiona modul plastic de prezentare, coloritul reţinut, emailul colorat, umbrirea întunecată, preluate de la maiştri germani ai vremii. Atmosfera Milleniumului ungar a fost benefică în privinţa productivităţii artistice; modul de reprezentare, tehnica şi-a dobândit o personalitate aparte, trecând în acelaşi timp şi pritntr-un proces de uniformizare
