Ciubotă, Viorel: Vicariatul Naţional Roman din Carei (Satu Mare, 1997)
Cap. I Crearea Vicariatului Naţional Român Carei. Premise istorice
originii etnice. în acest sens amintim că în anul 1892, cu ocazia procesului dr. Vasile Lucaciu de la Debreţin, românii din jurul acestui oraş (mai ales Nyír Ábrám) i-au făcut tribunului o frumoasă manifestare patriotică, remarcată şi de ziarele vremii^. Odată cu înfiinţarea noii episcopii maghiare de Hajdúdorog pentru români au început vremuri grele. Amintim doar câteva din gravele probleme cu care au fost confruntaţi în cei 6 ani de stăpânire străină, aşa cum reies ele dintr-o adresă pe care Romul Marchiş o expediază în 29 decembrie 1918 Nunţiului apostolic de la Viena. în primul rînd s-a schimbat toată administraţia bisericească, destituinduse protopopii români şi numindu-se alţii maghiari. S-a făcut inclusiv o încercare de schimbare a arhidiaconului Romul Marchiş, cu preotul maghiar greco-catolic de la parohia ruteană, Mitrovich Elek şi punând arhidiaconatul sub administrarea directă a vicariatului maghiar de la Hajdúdorog^5 Cu această ocazie se întâmplă un episod, relatat de Romul Marchiş, care ne dă o imagine a tragediei pe care românii sătmăreni ar fi trăit-o dacă această episcopie maghiară ar fi funcţionat, într-o altercaţie cu Romul Marchiş, vicarul de Hajdúdorog celebrul Mihail Jaczkovics i-a aruncat în faţă cuvintele: “... nu voi preoţii ne trebuiţi, că voi şi aşa muriţi, ci poporul vrem a-l câştiga”, cuvinte care exprimă de fapt programul noii episcopii^5. Cele 5 protopopiate rutene şi maghiare create în comitatul Satu Mare erau împărţite în aşa fel încât parohiile române să fie repartizate la acestea, după cum remarca preotul loan Mihalca din Sătmărel într-o adresă (20/1913) trimisă în 5 februarie 1913, noului protopop rutean de Satu Mare, Anton Gönczy^7 încă din primele săptămâni s-a încercat introducerea limbii maghiare în toate afacerile parohiale: “Limba românească s-a scos de totului din administraţia bisericească, toate matriculele şi protocoalele a dispus să se conducă în limba ungurească, ameninţând cu pedeapsa transgresorii acestei dispuzeţiuni”^5. Prin ordinul nr. 126.127 din 18 ianuarie 1913 administratorul apostolic al Hajdúdorogului impunea limba maghiară în toate actele oficiale deoarece aceasta e “limba oficioasă a diecezei de Hajdúdorog. . “29. S-au întâmplat cazuri în care cancelaria episcopală a înapoiat actele în limba română cum este şi adresa nr. 6 din 16 ianuarie 1913 a preotului din Sătmărel, pe care pe verso s-a notat că preotul este obligat să o scrie în limba maghiară deoarece aceasta este limba oficială a episcopiei^. Că episcopia de Hajdúdorog nu a 11
