Ciubotă, Viorel: Vicariatul Naţional Roman din Carei (Satu Mare, 1997)
Cap. I Crearea Vicariatului Naţional Român Carei. Premise istorice
intenţionat niciodată să respecte prevederile bulei "Christifideles” ne-o dovedeşte şi faptul că în anul 1913 editează în limba maghiară un “îndreptar liturgic” pe anul 1914, tradus personal de noul episcop Miklósy István31. Este sigur că s-ar fi introdus limba maghiară şi în slujba bisericească pentru că aşa cum scrie Romul Marchiş “în toate celelalte parohii, care au fost rutene, se oficiază cu ştirea şi învoiala episcopului întreaga sfântă liturghie şi toate funcţiunile în limba ungurească, deşi aceasta însuşi Bula papală Christifideles direct o opreşte”33 dar şi circulara Nunţiaturii din Viena din 17 noiembrie 1912 adresată protopopilor, parohilor şi sacerdoţilor diecezei de Hajdúdorog, care excludea limba maghiară dintre limbile liturgice33. Tot în cadrul acestor măsuri vexatorii la adresa românilor se înscrie şi hotărârea de a schimba sigiliile parohiale oficiale cu inscripţii româneşti cu cele cu inscripţii maghiare34. S-a ajuns până acolo încât protopopul din Sanislău Alexa Pop a fost destituit deoarece a refuzat să folosească sigiliul parohial în limba maghiară33. Pretenţiile noii episcopii nu s-ar fi oprit la cele 83 de parohii răpite în anul 1912. Presa maghiară era plină de articole în care căuta să se demonstreze mulţimea de maghiari care au rămas la diecezele greco-catolice române, avansând pentru oraşele ardelene cifre de 27-72 % greco-catolici de limbă maghiară33. Iar “Unirea” publica în trei numere din vara anului 1913 ştiri despre încercările de creare de parohii maghiare în câteva oraşe mari transilvănene3^. O altă măsură care a stârnit vii proteste în mijlocul românilor a fost aceea a introducerii calendarului gregorian3®, o măsură de altfel pozitivă şi progresistă dar percepută ca îndreptată “pentru deznaţionalizarea românilor... “ menită “spre serviţii politice...”. Măsura a produs “foarte multe neplăceri şi zguduiri ajungând pentru calindar mulţi credincioşi prin temniţe şi pe mâini de jandarmi Iară în mai multe locuri însuşi preoţii români cari au fost siliţi să asculte de porunci în chestia calindariului şi-au pierdut încrederea poporului român...”33 Din aceea perioadă Romul Marchiş trimite în 4 ianuarie 1917 Comitelui Suprem o adresă în care îi înfăţişează situaţia din Dindeşti şi localităţile înconjurătoare unde se constată mişcări împotriva calendarului gregorian43 Sunt cunoscute protestele opiniei publice româneşti împotriva înfiinţării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdúdorog, percepută 12
