Stern, Mór: Evreii Sătmăreni (Satu Mare, 2013)

Capitolul I

Referiri evreieşti în istoria oraşului Satu Mare şi urmele formării comunităţii evreieşti

în furtunile istoriei care au vuit în arcul unei lungi perioade, de un mileniu, care s-au abătut asupra oraşului Satu Mare, de mai multe ori întărit, dar tot de atâtea ori măturat de pe faţa pământului, şi împreună cu cetatea toate clădirile semnificative din punct de vedere istoric, într-atât, încât din cetatea de odinioară, n-a rămas în picioare decât o movilă de pământ, aşa numitul deal Doboló, azi temelia bisericii Calvaria, pe întinderea căreia reconstructorul oraşului, episcopul Hám János, a dat ordin să se poarte pământ pentru ca să se ridice o capelă - toate acestea explică, de ce la Satu Mare nu au rămas urme de arhitectură sau documente, nici despre faptul că aici cândva, de-a lungul secolelor anterioare ar fi trăit evrei.

Totuşi, documente oficiale dovedesc faptul că la începutul secolului al XVIII-lea, în acest oraş trăiau evrei.

Astfel, conform conscripţiei fostelor domenii regale sătmărene din 1712, pe teritoriul fostei cazărmi a honvezilor a existat o fabrică de bere a domeniului regal, închiriată de un evreu care plătea o chirie de 12 forinţi.

13