Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Dumitru Şandru: Regimul cetăţeniei locuitorilor din nordul Transilvaniei

ca şi din altele de lângă frontiera trasată prin Diktatui de la Viena, fugiseră aproape toţi maghiarii apţi pentru serviciul militar. în plus, nu putea fi verificată situaţia celor ce au luptat împotriva armatei române, ci doar bănuită2^. în referatul Direcţiei Generale a Poliţiei, din 4 august 1945, asupra plângerii Uniunii Populare Maghiare din Braşov, se arăta că în acel municipiu comisia aplica dispoziţiile primite şi că: "unele exagerări care se fac din partea acestei organizaţii în interpretarea dispoziţiunilor guvernamentale se datoresc influenţei pe care reacţiunea o are în această organizaţie, prin pătrunderea elementelor şovine şi fasciste în rândurile ei”22.

în unele judeţe, comisiile au fost depăşite de volumul lucrărilor ce trebuiau să le execute. Inspectoratul General de Poliţie Cluj comunica Direcţiei Generale a Poliţiei, prin nota telefonică nr. 4119, din 18 iunie 1945, în legătură cu ordinul nr. 9000 S, din 4 iunie 1945, privitor la locuitorii din Nordul Ardealului, care explica mecanismul aplicării art. 1, lit. A şi B şi art. 3, al. 1-2 din legea nr. 261, din 4 aprilie 1945, că el nu putea fi dus la îndeplinire, deoarece numai în municipiul Cluj se aflau peste 10.000 de persoane din categoria de mai sus şi că mai multe zeci de mii se aflau pe raza Inspectoratului. întârzierea era cauzată şi de faptul că ordinul sosise la sediu la 12 iunie, iar la

subunităţile inspectoratului el a fost difuzat în zilele următoare25.

în fine, ar trebui menţionată şi nesocotirea de către unii funcţionari a dispoziţiilor privitoare la expulzare. Cu prilejul unei percheziţii domiciliare efectuată în iulie 1945 de către poliţia din oraşul Dej la domiciliul agentului său Ştefan Tarcani au fost găsite actele şi tabelele cu cei ce se încadrau în normele ordinului nr. 9000 S din toate oraşele judeţului Someş ce trebuiau expulzaţi din

România şi un raport al agentului de poliţie László Ştefan către Serviciul de spionaj maghiar24.

La 21 iunie 1945, prin ordinul Direcţiei Generale a Poliţiei nr. 11803 trimis Inspectoratului General de Poliţie Cluj, Oradea, Târgu Mureş, Timişoara şi Sibiu, s-a suspendat, până la noi dispoziţii, executarea ordinului nr. 9000 S, din 4 iunie, numai în partea care privea capitolul III, pct. e, adică măsurile ce stabilesc obligaţia locuitorilor din nordul Ardealului care nu erau cetăţeni români ori care pierduseră această cetăţenie de a părăsi ţara. Se cerea însă a se lua măsuri spre a nu se mai permite intrarea în România decât a cetăţenilor străini posesori de paşapoarte valabile, în plus, la punctele de frontieră nu se mai admitea intrarea în ţară a repatriaţilor în loturi mai mari

de o sută de persoane zilnic, pentru ca ele să poată fi triate cu toată atenţia25.

Măsura hotărâtă la 21 iunie 1945 de Direcţia Generală a Poliţiei s-a datorat intervenţiilor Uniunii Populare Maghiare la autorităţile române şi ia Comisia Aliată (Sovietică) de Control. Uniunea a recurs sistematic la asemenea practici atunci când a fost vorba de conaţionalii ei, ale căror interese le apăra. Dispoziţia a rămas în vigoare numai trei săptămâni, întrucât la 12 iulie 1945 Direcţia Generală a Poliţiei comunica Inspectoratelor Regionale ordinul telefonic nr. 12977 S, care dispunea abrogarea măsurilor din 21 iunie privitoare la suspendarea executării unor prevederi ale ordinului nr. 9000 S. Inspectoratelor li se impunea sarcina de a lua imediat măsuri pentru ca toţi supuşii străini ce pătrunseseră pe teritoriul Ardealului de Nord după 23 august 1944 fără acte valabile de călătorie să fie trecuţi peste frontieră, indiferent în ce provincie a României s^ar fi găsit atunci. Evacuarea acestei categorii trebuia pregătită până la 20 iulie, prin identificarea şi înştiinţarea persoanelor respective de a părăsi ţara până la 1 august 1945. Cu începere de la 5 august se trecea la executarea dispoziţiilor ordinului nr. 9000 S pentru toate categoriile de locuitori din nordul Ardealului care nu erau cetăţeni români sau care pierduseră cetăţenia, indiferent în ce regiune a ţării se aflau ei. Execuţarea acestei ultime dispoziţii trebuia făcută pe eşaloane, între 5 august şi 5 septembrie 1945, începându-se cu străinii cunoscuţi ca fascişti, horthyşti sau reacţionari, ţinându-se cont de greutăţile materiale. După 5 septembrie 1945 orice supus din categoria de mai sus găsit pe teritoriul României fără acte valabile de călătorie trebuia reţinut şi trimis peste graniţă26.

La 28 iulie 1945, ordinul telefonic al Direcţiei Generale a Poliţiei nr. 16200 S, trimis inspectoratelor, înlocuia ordinul telefonic nr. 12977 S, din 12 iulie 1945, în legătură cu trimitere^ peste frontieră a persoanelor venite în nordul Transilvaniei după 30 august 1944, prin următoarele dispoziţii: se vor lua măsuri spre a fi obligate a părăsi ţara până la 1 septembrie 1945, indiferent de localităţile în care s-ar afla în prezent: 1) Toţi supuşii străini care au pătruns în diferite localităţi din Ardealul de Nord după eliberarea acestuia de către trupele româno-ruse şi care nu posedă acte valabile de călătorie; 2) Toţi supuşii străini veniţi în Ardealul 'de Nord după 3 august 1940, dar care-69 -