Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Bujor Dulgău - Lucian Cucuiet: Drama unei etnii - Deportarea şvabilor Sătmăreni
DRAMA UNEI ETN1L DEPORTAREA ŞVABILOR SĂTMĂRENI Bujor Dulgău Lucian Cucuiet Subiect tabu până în 1989, oarecum “uitat” în perioada 1990-1994, drama etnicilor germani din România, declanşată în zilele lui ianuarie 1945 şi consumată în următorii ani, a ieşit din conul de umbră al istoriei asemenea unui meteorit, cu efect şocant în opinia publică românească, îndeosebi la nivelul generaţiilor mai tinere, după cinci decenii de tăcere aproape absolută. Calendarul lunii ianuarie 1995 înscria câteva evenimente aniversare şi comemorative: 145 de ani de la naşterea luceafărului poeziei naţionale, M. Eminescu, 136 de ani de la Unirea Principatelor Române, 50 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz - Birkenau. Dar înscria, pentru prima oară, o comemorare mai aparte. O drama trăită de concetăţenii noştri de veacuri, saşi şi şvabi, în urmă cu 50 de ani, dar ale cărei consecinţe se resimt până şi astăzi, fizic şi psihic, în rândurile acestei comunităţi în descreştere numerică ^. Gândindu-ne la cel de al doilea război mondial şi ororile ce configurează evenimentul, primele percepţii se îndreptau din reflex şi automat, mai întotdeauna, spre raptul teritorial al României, refugiul populaţiei româneşti din nordul Transilvaniei, spre ce a însemnat administraţia militară şi, apoi, civilă horthystă, holocaustul evreilor, actul de la 23 august 1944, luptele pentru eliberarea teritoriului ţârii din toamna anului 1944 şi participarea alături de Naţiunile Unite la victoria finală asupra Germaniei hitleriste. Acestea sunt evenimente bine mediatizate şi, prin urmare, destul de cunoscute. Putem conchide că a curs multă cerneală în jurul acestora. Despre deportarea etnicilor germani din Transilvania de către autorităţile militare sovietice nici un rând până în 1989, din motive uşor sesizabile, puţin şi lapidar în ultimul timp şi acesta mai ales în presă2. Col. (r). dr. loan Marinescu avansează cifra de peste 100.000 de etnici germani deportaţi, din care aproape un sfert a pierit în lagărele de muncă din Ucraina-^. Cifrele formulate cu prilejul Sesiunii comemorative organizate la Braşov de către Forumul Democrat German din România, în zilele de 13-14 ianuarie 1995, sunt de 70.000 deportaţi, respectiv cca. 10.000 decedaţi. Oricare ar fi cifrele, fenomenul a fost de amploare şi, din păcate, cum de altfel se întâmplă foarte adesea în mai toate conflictele militare, a fost pedepsită populaţia civilă germană din Transilvania pentru distrugerile cauzate de armatele Germaniei lui Hitler. Lucrări apărute în străinătate abordează parţial ori în extenso problema deportării şvabilor din ţinuturile sătmărene. în prima categorie se înscriu lucrările publicate de dr. Füzes Miklós în anul 1990^ şi prof. Ernst Hauler (n. 1917 îp Moftinu Mare, jud. Satu Mare) în 1994-7 Din cea de a doua categorie face parte un studiu excelent, de detaliu şi analiză interpretativă, întemeiat pe surse documentare aflate în păstrarea Direcţiei Judeţene Satu Mare a Arhivelor Naţionale, pe cercetarea atentă a arhivei Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România - Filiala Satu Mare, pe mărturiile orale ale unora dintre supravieţuitori precum şi pe cercetarea inscripţiilor de pe morminte, monumente funerare şi cenotafe existente în cimitirele localităţilor sătmărene cu populaţie şvăbească, aparţinând fostului nostru coleg, conf. univ. dr. Doru Radosav6. în partea finală a
