Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Investigaţii, conservare
- Masa ponderală suplimentară, după 180 minute, este de 11,16% pentru varianta A şi de 13,87% pentru varianta B. Este de observat că varianta B, care este mai subţire, are un coeficient de expunere a fibrelor la aer mai mare decât vasrianta A la care o parte mai mare a fibrelor se află în stratul mijlociu datorită grosimii mai mari a acesteia. O asemenea situaţie ar putea să explice valoarea mai ridicată a creşterii ponderale la varianta B.- In etapa de uscare spontană, în aer liber, după 120 minute, ambele variante de pergament suferă o deshidratare însoţită de scăderea în greutate în ritm relativ lent, apropiat de nivelele curbei de creştere. O asemenea situaţie semnifică faptul că desorbţia apei din masa pergamentului se face într-un ritm apropiat sau egal cu acela al absorbţiei, ambele procese fiind controlate de inerţialitatea higrofiliei fibrelor de colagen. în aceleaşi condiţii pergamentul creşte în suprafaţă după o curbă semnificativă mai abruptă decât curba greutăţii. Astfel, la varianta A curba suprafeţei are un unghi iniţial de pornire de cca. 60° ceea ce face ca după 60 minute să se înregistreze cea mai mare parte din creşterea în suprafaţă. La varianta B situaţia este relativ asemănătoare dar unghiul de atac se menţine până în minutul 120. Corelând aceste observaţii cu grosimea pergamentului se constată că pergamentul mai gros are o deformare mai rapidă a suprafeţei, calculată după dimensiunile laterale, faţă de varianta B. Chiar în final, după 180 minute, suprafaţa variantei A creşte cu 5,42% în vreme ce suprafaţa variantei B a crescut cu 3,41%. S- a observat însă că ambele situaţii nu exprimă corect creşterea totală a suprafeţei deoarece măsurătorile pe lungime şi lăţime nu pot exprima gonflările din interiorul colii de pergament în dreptul şi în seama cărora suprafaţa excedentară, nemăsurabilă pe latură, ar putea dubla valorile obţinute. In acelaşi timp nu este exclus ca diferenţele de creştere a suprafeţei la varianta A faţă de varianta B să fie determinate de o presiune interfibrilară mai mare la varianta A datorită numărului mai mic de fibre pe stratul mai gros. In acest caz descărcarea forţelor ar putea fi aproximativ egală pe toate axele la varianta mai subţire şi ar fi mai mare pe axele orizontale la varianta mai groasă.- Deshidratarea spontană a determinat o cădere bruscă a valorilor suprafeţei. Astfel, după 120 minute de expunere în aer liber varianta A 62
