Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)

Dr. Daniela Bălu: Ritualuri tradiţîonale în nuna oşenească

dar şi un prilej de mândrie, de „fală” în faţa comunităţii. Nunta devenea ocazia evidenţierii potenţialului financiar, precum şi a poziţiei pe care familiile implicate o deţineau în societate.

De altfel, chiar şi participarea comunităţii, sprijinul acesteia în pregătirile de nuntă, au cunoscut de-a lungul vremii ipostaze ascendente. La pregătirea meniului participau în anii 1980 nu mai puţin de 18 bucătărese, conduse de bucătăreasa şefa, iar cantităţile de alimente utilizate erau impresionante: 28 de găini mari, 3 porci, 10 miei, 136 kg de pulpe şi piept de pasăre, 300 kg făină de grâu, 1500 de ouă, 60 kg de zahăr, 150 de litri de ţuică, 200 litri de vin, 2000 de sticle de bere, 300 litri de apă minerală16, toate aceste pentru o masă de aproape 1000 de persoane!

O masă tradiţională de nuntă, „din punct de vedere social, antrenează o mare parte a comunităţii, comunică informaţii utile începând cu faza preparării alimentelor, fază ce actualizează relaţiile de rudenie şi vecinătate prin aportul material şi prin muncă... In plus, dăruirea de alimente, împrumutul de vase sau mobil ier...este limbajul coeziunii sociale în viaţa tradiţională”.17

Masa mare sau „ospăţul de nuntă”, reprezintă, în toate timpurile, un mesaj culinar ce oglindeşte implicit nivelul de cultură al comunităţii respective, reflectând poziţia socială şi prestigiul de care se bucură familiile celor doi tineri, care, la rândul lor, întemeiază o nouă familie:

„Frunză verde de măr dulce,

Noi sâm gata şi ne-om duce,

La un ceas di cununie,

Să ne fie pe vecie!

Şi un fir de busuioc,

Să ne fie cu noroc!”.

16 Ibidem.,p. 307.

17 Ofelia Văduva, Paşi spre sacru - Din etnologia alimentaţiei româneşti, Bucureşti, 1996, p. 190-191.

36

Summary

In Oaş Country the marriage ceremonial, one of the most important rite of passage, combine harmoniously a number of rituals that underlines the passage from one stage of life to another.

One of the points of attraction in during marriage its self is the dinner. At the beginning of the XXth century the dinner was a simple one just some com bread, stuffed cabbage and cheese pie. Between 1935 and 1955 a number of changes step into the menu. It is time for a good chicken soup and a various number of cookies.

Slowly the corn bread is replaced with white bread (made of flower) and the menu becomes richer. Appetizers were introduced. After 1980 the quantities of food use to prepare the marriage dinner are impressive: 3 pigs, 28 chickens, 10 lambs, 136 kg chicken thighs, 300 kg flour, 1500 eggs, 60 kg sugar, 150 1 liquor, 200 1 wine, 2000 bottles of beer, 300 bottles of mineral water. All this for 1000 guests.

BIBLIOGRAFIE

Bălu, Daniela, Lumea credinţei. Spiritualitate românească-Dialog identitar, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2008.

Bălu, Daniela, 'Simboluri tradiţionale în nunta românească, în „Satu Mare. Studii şi comunicări”, XV-XVI, Ed.Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998-1999.

Dance, Iacob, Gavrilaş, Ion, Dance, Maria, Nunta oşenească „La noi la Cămărzana”, Satu Mare, 1983.

Focşa, Gheorghe, Spectacolul nunţii în Ţara Oaşului, Editor prefaţă şi glosar Bălu, Daniela ,Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1999.

Godea, loan, Gheorghe Focşa (1903-1995). O viaţă de muzeograf, Ed. Museion, Bucureşti, 1997.

Muşlea, Ion, Cercetări folklorice în Ţara Oaşului, în „Anuarul Arhivei de Folklór”, I, Cluj, 1932.

Văduva, Ofelia, Paşi spre sacru. Din etnologia alimentaţiei româneşti, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996.