Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)

Cristina Busuioc: Alimentaţia, între tradiţie şi globalizare

Agricultura nu era atât de intensivă, chimizată, alimentele nu erau iradiate, conservate, aditivate, nu existau microunde, nu existau aluaturi congelate, etc. Intr-adevăr legumele nu creşteau în substraturi sintetice (sere, solarii). Animalele şi păsările nu erau furajate cu nutreţuri chimizate şi plante modificate genetic, se puteau mişca liber şi consumau furaje naturale. Femeile trecute de vârsta de 45-50 de ani povestesc cu mare plăcere, despre pasiunea gătitului, despre satisfacţia de a folosi legumele pe care le-au îngrijit în grădină, despre satisfacţia pe care o ai conştientizând că oferi familiei tale o mâncare sănătoasă şi implicit despre laudele care ţi se aduc pentru că ai făcut o mâncare bună. Kati néni ne-a povestit despre faptul că cel puţin în Szamosseg exista tradiţia ca duminica dimineaţa să miroasă în bucătărie a sarmale, era obiceiul ca atunci să fie acestea fierte, ca pe când te întorci de la biserică să le poţi degusta. Membrii unei familii din zona Sătmarului participă împreună la ritualul de pregătire a mesei, duminica dimineaţa se strâng cu toţii în bucătărie şi participă la pregătirea omletei cu ceapă uscată. O altă familie din Nagyecsed ne povesteşte că atunci când se recoltau prunele se făcea acel magiun tradiţional, fiert ore îndelungate în ceaun special, operaţiune la care participau mai mulţi membri ai familiei chiar şi prieteni, se fierbeau câte 100 1 de magiun. La fel se întâmpla şi cu ocazia culesului stmgurilor, a porumbului şi a altor munci agricole unde oamenii participau într-un grup mai lărgit, aceştia făceau aşanumita “clacă”, ocazie cu care oamenii cântau sau îşi povesteau întâmplările din zilele precedente, transformând culesul într-un prilej de socializare. Chiar dacă în viaţa noastră, globalizarea a intrat cu paşi mărunţi dar continui, stă în puterea noastră să luăm deciziile cele mai bune pentru ca organismul nostru să primească acele alimente care îi sunt necesare şi tot în puterea noastră stă să ajutăm ca armonia să existe în viaţa si familia noastră. Bodó János családja (familia lui Bodó János), Szamosszeg Summary Nutrition between tradition and globalization Food becomes in 21th century a reflecting theme simply because men become aware of the importance of food, nutrition, of how we eat and how much do we eat. The act of eating must not become an automatic one; we can turn these sequences of life into happy moments. We must protect specific life styles, so that human interaction gave a distinct note to rural settlements against the urban ones. The heavy industrialisation represents a great threat to this kind of interaction. Country life will remain, in this context, a great attraction for the over worked men. 28

Next

/
Thumbnails
Contents