Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)

Ioan-Aurel Pop: Elita românească din Transilvania îj secolele XIII-XIV

4. Elita românilor din Transilvania (Ungaria) în prima parte a secolului XIII - structurile sale politice, confesionale şi patrimoniale

La 3 mai 1205, papa Inocenţiu III scrie arhiepiscopului de Kalocsa (căruia îi erau subordonate diocezele din estul regatului, inclusiv cele din Banat-Crişana şi Transilvania) că a aflat chiar de la înaltul prelat despre un episcopat din "ţara fiilor cnezului Bela" (poate Balea sau Bâlea) - in terra filiorum Bele knese - care nu părea supus nici unei mitropolii (arhiepiscopii), dar se putea totuşi să depindă de biserica din Constantinopol8. Tetra reprezintă aici o instituţie feudală cu conţinut economic, social, politic şi religios, bazată pe relaţia dintre oameni şi teritoriu şi condusă de cnezi9. Calitatea de cnez, prezenţa episcopiei probabil răsăritene şi localizarea în estul Ungariei sugerează că în document este vorba despre români situaţi în Crişana-Satu Mare sau chiar în Transilvania propriu-zisă. Episcopatul în chestiune trebuia trecut în subordinea ierarhiei superioare catolice (dacă nu cumva trecerea se făcuse automat, prin "latinizarea" patriarhiei constantinopolitane)1 °.

Cam în aceeaşi vreme, în anii 1205-1206, regele Andrei II, prin mijlocirea voievodului transilvan Benedict, dăruia mănăstirii cisterciene de la Cârţa ca teritoriu de fondare "o ţară scoasă de la români" (terram... exemptant de Blaccis) şi situată între râurile Olt (la nord), Arpaş (la est), Cârţa (la vest) şi Munţii Făgăraş (la sud)11. Exempţiunea ("scoaterea" sau "smulgerea") are, în acest caz, sensul de eliberare a acestui ţinut de sub jurisdicţia (politică şi religioasă) exercitată de români şi supunerea zonei - evident, cu români cu tot - unei alte autorităţi, recte abaţiei pe cale de întemeiere. Prin urmare, acest

* G. Fejér, Codex diplomatics Hungáriáé ecclesiaticus ac civilis, II, p. 45ÍM60; DIR, C, veac. XI-XII-XIII, vol. I, p. 29.

9 Stelian Brezeanu, Model european şi realitate locală in întemeierile statale medievale româneşti. Un caz: „Terra Bazar ab ", în „Revista istorică“, tom V, 1994, nr. 3-4, p. 211- 232.

10 V. lorgulescu, L Eglise byzantine nord-danubienne au début du XIII siècle. Quelques témoignages documentaires aux alentours de la quatrième croisade în ''Byzantinische Forschungen. Internationale Zeitschrift für Byzantinistik" (Amsterdam), XXII, 1996, p. 60-62.

11 E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, vol. 1/2, Bucureşti, 1890, p. 79-80 (în continuare Hurmuzaki)\ DIR, C, veac. XI-XII-XIII, vol. I, p. 199-200 şi 379-380 (text român şi latin).

40