Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Marius Diaconescu: Postfaţă
studii de specialitate, care se regăsesc în volumul de faţă: Dr. Nicolaie Edroiu, prof. univ. la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; Ovidiu Pecican, lector univ. la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj- Napoca; Sipos Gábor din Cluj-Napoca (Erdély Múzeum). Din Ungaria au participat direct: Dr. Engel Pál, membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe, şef de secţie la Institutul de Istorie din Budapesta; Dr. Érszegi Géza, cercetător ştiinţific şi prim-consilier la Arhivele Naţionale Maghiare din Budapesta; Dr. Pandula Attila, asistent univ. la ELTE Budapesta; Dr. Németh Péter, directorul Muzeului “Jósa András” din Nyíregyháza; iar Tóth István György, asistent universitar din Budapesta a trimis doar studiul pentru a fi publicat. La lucrările simpozionului au participat, ca observatori, şi istorici locali din Satu Mare, precum şi ziarişti. Programul a debutat cu un scurt moment în care invitaţii au fost salutaţi de către Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Viorel Ciubotă, gazda manifestării, de Prefectul Judeţului Satu Mare, Rudolf Riedl şi de reprezentantul Ministerului Culturii, sub al cărui înalt patronaj s-a desfăşurat simpozionul, Carol König, director în cadrul Direcţiei pentru Minorităţi. Imediat a urmat prezentarea unor cărţi şi publicaţii: ultimele apariţii editoriale ale Centrului de Studii Transilvane au fost prezentate de către Dr. Ioan-Aurel Pop; apoi Dr. Engel Pál - ultimele două cărţi ale Domniei sale (A temesvári és moldovai szandzsák törökkori települései 1554-79, Szeged, 1996; Magyarországi világi archontologiája 1301- 1457, I-II, Budapest, 1996-1997) şi Dr. A.A. Rusu - Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania şi Banat, Reşiţa, 1996. Un moment inedit pentru astfel de manifestări ştiinţifice în România, care a fost generat de însăşi ineditul reuniunii istoricilor români şi maghiari, l-a constituit o conferinţă de presă. Istoricii au răspuns întrebărilor reprezentanţilor presei locale, a televiziunii şi radioului central din Bucureşti şi Budapesta. S-a pus accent pe relaţiile dintre istoricii români şi maghiari, precum şi pe imaginea acestei relaţii, precum şi a raporturilor dintre istoriografiile pe care le reprezintă. Modul de desfăşurare a conferinţei de presă a dovedit istoricilor că opinia publică este interesată de rezultatele unor astfel de întâlniri comune, dar nu este pregătită încă să abordeze istoria şi produsul istoriografie ca pe subiect din domeniul ştiinţei, nu al sentimentalismului patriotic. 296
