Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Nicolaie Edroiu: Cercetări genealogice privind boierimea făgărăşeană: Ioan Cavaler de Puşcariu şi Andrei Veress
jurist şi teolog, în perioada cât a fost activ, în funcţii publice importante în Transilvania, la Viena şi la Budapesta, e preocupat de aspectele politicojuridice ardelene, publicând un dicţionar al limbii române oficiale (funcţionăreşti) în în 1860, cu o nouă ediţie în 1863, precum şi o broşură cu formulare de acte şi documente publice (Viena, 1861). La alegerea sa ca membru activ al Academiei Române a atârnat greu în cumpănă, evident, lucrarea sa de genealogie intitulată Date istorice privitoare la familiile nobile române (I-II, Sibiu, 1892 - 1895) (de format in quatro, având 630 pagini), în care se regăseşte încorporat un material genealogic deosebit de bogat. Discursul de recepţie în Academia Română aborda tot o chestiune de genealogie (Ugrinus - 1291). iar prin lucrările sale ulterioare, cu deosebire prin volumele despre Boerii din Tara Făgăraşului s-a impus definitiv în câmpul ştiinţei genealogice de la noi*. loan Puşcariu rămâne unul dintre specialiştii care au contribuit, în fapt, la propulsarea disciplinei genealogice înspre treapta şi statutul de ştiinţă, impunând o metodologie de cercetare şi tehnică de lucru. Date fiind preocupările de genealogie ale lui loan Puşcariu, el a întocmit arborele genealogic al familiei sale în două ramuri: mai întâi Familiile nobile române, care cuprindea materialul adunat prin conscripţia din 1862 iniţiată şi efectuată de el sub auspiciile ASTREI abia înfiinţate2 3, material publicat trei decenii mai târziu; şi a doua oară ca anexă la însemnările biografice care serveau de Introducere la ale sale Notite despre întâmplările contemporane, scrise în ultimii ani ai vieţii, dar publicate postum de fratele său, arhimandridul şi vicarul episcopesc din Sibiu Ilarion Puşcariu4. în Familiile nobile române (sub voce) insistă asupra originii îndepărtate, dată după tradiţia păstrată în familie: strămoşul Iuga “ar fi emigrat din Marmaţia (Maramureş) în Moldavia încă pe timpul lui Dragoş Vodă de unde s-a extins până în Basarabia”5. De aici susţine mai departe 2 Asupra vieţii şi activităţii sale politice, ştiinţifice şi culturale vezi ale sale însemnări biografice din volumul Notite despre întâmplările contemporane editate postum de fratele său, Ilarion Puşcariu, arhimandrid şi vicar episcopesc. Sibiu. 1913, p. 5-11; precum şi Enciclopedia Română de C. Diaconovics, Tom. III, Sibiu, 1904, p. 698; Minerva. Enciclopedie Română, Cluj. 1929, p. 792, cu data greşită a morţii genealogistului (1917 în loc de 1911), Enciclopedia istoriografiei româneşti Bucureşti, 1978, p. 276-277. 3 I. Cav. de Puşcariu, Date istorice privitoare la familiile nobile române partea a Il-a, Sibiu, 1895, p. 314-317. 4 Idem. Notite despre întâmplări contemporane Sibiu, 1913. p. 5-13. 5 Idem. Date istorice privitoare la familiile nobile române II, p. 314. 278
