Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Nicolaie Edroiu: Cercetări genealogice privind boierimea făgărăşeană: Ioan Cavaler de Puşcariu şi Andrei Veress
genealogistul propriului caz, membrii ai familiei ar fi trecut în Transilvania la începutul secolului al XVIl-lea datorită participării la o revoltă împotriva turcilor6 - în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în unna războiului cu turcii în timpul Cantemireştilor, după cum revine în însemnări biografice (Originea familiei mele), redactată mai la urmă7. S-au aşezat mai întâi în Caşin, şi de aici în părţile Braşovului. Este însă sigur că străbunicul său, Bucur I, a ajuns preot în Sohodolul Branului, bunicul Leonte I şi părintele său, loan I, succedând în fruntea parohiei ortodoxe de aici. în cea de-a doua abordare a genealogiei familie sale, loan Puşcariu putea spune mai multe despre descendenţa sa. Numele vechi al familiei a fost Puşcaşiu, desigur în legătură cu obligaţiile militare, de pază la hotar, pe care la aveau locuitorii de la margine. După propia mărturisire, el este primul din familie cu noul nume de Puşcariu, schimbarea datorându-se comisarilor paşoptişti Aug. Treboniu Laurian şi I. Bran de Lemény, care în noiembrie 1848, cu prilejul alegerii ca asesor al districtului Făgăraş, l-au trecut pe listă cu numele de Puşcariu. Noul nume l-au adoptat apoi şi ceilalţi membrii ai familiei8. loan Puşcariu, primul fiu al preotului din Sohodol, s-a născut în 28 septembrie 1824 şi îşi începe studiile la şcoala comunală; în 1834 trece la Şcoala normală gennană din Braşov, iar în 1837 la Liceul catolic de aici. în 1841- 1842 unnează la Sibiu ultima clasă gimnazială, şi tot aici cursul teologic de un an. Unnează apoi cele două clase filosofice de la Liceul din Cluj (1843 - 1845), fiind coleg cu Nicolae Popea, Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian şi unde mai rămâne un an după absolvire. între 1846 - 1848 audiază cursurile Facultăţii juridice săseşti din Sibiu9; aici îl găseşte revoluţia de la 1848, participând la evenimentele derulate în Transilvania în anii 1848- 1849. După revoluţie e numit comisar şi apoi jude cercual în districtul Făgăraşului (1850-1861), pentru a fi chemat după aceea ca funcţionar la Cancelaria aulică transilvăneană de la Viena (1861 - 1862). între 1862 - 1865 este numit administrator al Comitatului Cetatea de Baltă, iar între 1865 - 1867 căpitan suprem al Districtului Făgăraş. în 1867 e chemat în calitate de consilier de secţiune în Ministerul pentru culte şi învăţământ public al Ungariei, de unde se pensionează cu data de 1 mai 1890. 6 Ibidem'. 7 Idem, Notife despre întâmplări contemporane p. 5. * Ibidem, p. 9-10. 9 Ibidem, p. 8-9. 279
