Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Drăgan, Ioan: Studiu introductiv: Nobilimea românească din Transilvania - o problemă controversată în istoriografia română
nobilimea română de aci ca fiind imigrată de peste munţi din cauza invaziei tătarilor, deşi nu se îndoieşte o clipă de continuitatea românilor în Transilvania şi socoteşte descălecatul ca o revenire după câteva generaţii a unei părţi dintre urmaşii celor adăpostiţi acolo. însemnăm astfel la Cantemir prima consemnare istoriografică a rolului politic, de componentă constituţională, al nobilimii române din Transilvania - loc pierdut evident în vremea învăţatului domnitor. Din această realitate, amplificată şi augmentată, vor crea corifeii Şcolii Ardelene, discipoli cantemirieni, un argument istoric central pentru susţinerea revendicărilor Supplexului. "Hronicul" lui Cantemir, "biblia Şcolii Ardelene", în expresia unui erudit exeget al luminilor româneşti17 *, prefigurează astfel o direcţie esenţială a problematicii nobilimii româneşti ardelene: aceea de argument istoric şi contemporan în lupta naţională. în secolul al XVlII-lea nobilimea românească din Transilvania era o realitate vie şi rolul său în constituirea naţiunii şi afirmarea drepturilor sale se cerea a fi unul de prim ordin, într-un spaţiu istoric conservator, în care modelul formării naţiunii se întemeiază pe evoluţia naţiunii nobiliare feudale. Nobilimea română însă nu are capacitatea de a conduce ea însăşi acest proces din motive istorice binecunoscute. Totuşi, ea este anexată pur şi simplu ca un element sine-qua-non, cu prezentul şi trecutul său, unui proces inexorabil care obligă însă la despărţirea apelor. Inochentie Micu, fondatorul programului naţional, integra de la început nobilimea în cuprinsul naţiunii, ca elementul ce ar trebui să consacre politic ridicarea naţiunii între stări. Atenţia sa e concentrată pe ţinuturile Hunedoara, Chioar şi Făgăraş, unde majoritatea nobilimii era românească. El acuză despuierea acesteia de drepturile sale, impunerea la obligaţii, neadmiterea în funcţii şi pretinde în mod repetat loc în Gubemiu, funcţiile de căpitan suprem în Chioar şi Făgăraş şi comite suprem în Hunedoara, locuri de asesori la Tabla Regească pentru nobilii români Inamicilor, care opinau că românii sunt în exclusivitate de condiţie plebee, le replică viguros: "avem 700 de nobili în întreg Principatul"19. Moştenirea lui Cantemir şi Inochentie s-a transmis întreagă generaţiei de istorici şi luptători ai Supplexului. Documentul înaintat împăratului la 1791 în numele clerului, nobilimii (s.n.), stării militare şi al celei orăşeneşti a întregii naţiuni române, face din existenţa nobilimii române un argument important al şubrezeniei edificiului constituţional al 17 Pompiliu Teodor interferenţe iluministe europene, Cluj-Napoca, 1984, p.70. '* D.Prodan, Supple.r Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române. Bucureşti, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică 1984, p. 153-157. 19 Ibidem, p. 170. 15
