Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Ioan Drăgan: Cnezi şi nobili români în vremea Corvineştilor
private, inclusiv ale unor nobili români, donaţi în comitate, ca de pildă cnezul Dumitru al lui Petru Dej de Timişel (Olah de Dees), posesor la Iclod, care îl reprezenta pe stăpân la o punere în stăpânire în comitatul Cluj4q, nu este nici o deosebire. Este interesant de remarcat faptul că cnezii supuşi apar pe moşiile nobililor români, ca fenomen general, la interval de câteva decenii după ce aceştia încetează de a se mai numi astfel şi în primul rând pe posesiunile dobândite, nu în satele de origine. Fenomenul, care merită a fi urmărit mai pe îndelete în vederea desluşirii unui element specific feudalismului românesc din Transilvania49 50, nu pare a fi ceva nou în societatea românească. Cnezul Gheorghe de Pachach (a. disp.) din comitatul Caraş şi-a instituit cu de la sine putere un cnez (quem solusmet kenezium constituit) în cnezatul pe care îl stăpânea cu drept de veci. într-o sentinţă din 27 octombrie 1408 scaunul nobililor din comitat anula însă acţiunea pe motivul că cnezul Gheorghe şi moşia în cauză aparţineau nobilului Ştefan de Remetea, care nu-şi dăduse îngăduinţa51. Acest exemplu indică faptul instituirii de cnezi dependenţi chiar de către cnezii proprietari liberi şi de către nobilii români într-o perioadă anterioară celei de care ne ocupăm. Pe marile domenii ajunse în stăpânire privată: Şiria, Chioar sau ale episcopiilor din Alba Iulia şi Oradea cnezii sunt de asemenea de condiţie nenobilă, deşi pe alocuri obţin anumite scutiri şi se bucură de autonomie juridică şi administrativă. Unii cnezi şi voievozi au putut atinge statutul de nobili condiţionări, recunoscut ca atare numai în cuprinsul domeniului. Cnezii de pe domeniile cetăţilor regale care nu au obţinut nobilitatea aveau o situaţie juridică diferită, deşi ei nu pot fi nicidecum asimilaţi iobagilor. Spre deosebire de cnezii comuni ai celorlalţi feudali, ei pot fi mai mulţi intr-un sat şi se bucură de anumite libertăţi De pildă, cei de pe domeniul cetăţii Hunedoara deţineau privilegii străvechi (antiqua libertás), confirmate de regele Matia la 12 aprilie 1482, fiind scutiţi de orice contribuţie faţă de cetate, cu excepţia slujbei la cetate cu 49 Jakó, I, 2370. 50 Este ceea ce unii istorici maghiari observau cu maliţie, ca replică la supunerea ţărănimii române de către feudalii maghiari, anume, existenţa în unele zone a fenomenului iobăgirii românilor prin ei înşişi. Aceasta însă tot în formele impuse de statul feudal maghiar! 51 Krassó, III, 177. Nobilul l-a reclamat pe "cnezul său" la scaunul comitatens ! Calitatea de subiect în justiţie şi curajul unei iniţiative ca cea menţionată ne indică un statut cvasinobiliar sau cel puţin încercarea de manifestare ca atare din partea cnezului român, înăbuşite cu mijloacele justiţiei feudale oficiale. 126
