Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Ioan Drăgan: Cnezi şi nobili români în vremea Corvineştilor
un cal, la nevoie52. Privilegiul scris este obţinut în condiţiile în care oficialii cetăţii şi strângătorii de taxe şi contribuţii încercau prin abuz să-i impună, adică să-i scadă în statutul lor social, şi el reprezintă mai mult decât o măsură privată a stăpânului cetăţii în raport cu supuşii săi. Este un act de drept public, fiind confirmat şi de regele Vladislav II la 20 aprilie 1493. Practic aceşti cnezi au statutul nobililor condiţionări, ceea ce mai târziu se va exprima şi în acte. Obştea cnezilor (universitas keneziorum) din pertinenţele interioare ale cetăţii Hunedoara solicita în 1528 stăpânului domeniului dreptate pentru fiii mai tineri ai cnezului Dumitru de Cema înlăturaţi de la moştenirea părintească de fratele mai mare, nobilul Gheorghe, subliniind că ei nu şi-au neglijat, cu toate acestea, obligaţiile militare într-o perioadă de tulburări53, ceea ce exprimă condiţia asenţială a păstrării statutului social al acestei categorii. Obştea nobililor din districtul Haţeg intervine şi ea în sprijinul văduvei (nobilis domine...relicte sororis et consanguinee nostre) şi fraţilor urgisiţi solicitând margrafului de Brandenburg, stăpânul cetăţii, ca ei să fie puşi în stăpânirea pământului "asemenea celorlalţi cnezi nobili" (ad instar aliorum nobilium keneziorum)54. Ei numesc pe amintitul Gheorghe în acelaşi timp şi nobilis şi servitor al margrafului. Pe domeniul Hunedoarei, ca şi al Şiriei şi al altor cetăţi, regale sau particulare, mai activau, ca familiari sau stipendiaţi, şi alţi nobili, care se aflau cu stăpânul domeniului în raporturi contractuale de slujbă, care nu grevau statutul lor juridic. Dimpotrivă, condiţionării, inclusiv categoria cnezilor nobili ai cetăţilor care poate fi asimilată acestora îşi pot conserva statutul nobiliar numai cu condiţia traiului pe domeniu şi îndeplinirii slujbei la cetate. La Hunedoara ei constituie forţa armată a domeniului, cavaleria, fiind numiţi frecvent şi husari (kenezii sive hwzarones), diferită de garnizoana cetăţii 52 Pataki, Domeniul Hunedoara, p. 128. Cnezii reclamă “prerogativa vechii lor libertăţi”, conform căreia “sunt obligaţi numai la serviciul faţă de cetatea Hunedoara"(şolummodo servicio ad prefatum castrum nostrum Hwnyad sint obligati). Un registru de socoteli al domeniului din anul 1512 confirmă practicarea acestei obligaţii: “ cnezii şi crainicii în număr de 167 sunt ţinuţi să servească cu caii la cetatea Hunedoara” IJtem tenentur servire ad castrum Hunyad cum equis kenezy et craynici qui sunt numero IcLXVII - Ibidem, p.163) când este nevoie (wan man ir zum schlos notturfftig ist - Ibidem, nota 43) i3 Ibidem, p. 194-195: precipue isto tempore disturbiorum nobiscum una inservire non neglexerunt. 54 Ibidem, p. 192, actul din 6 ianuarie 1528, Haţeg, semnat de Nobiles maiores et pociores Ladislaus Kendefjii, Johannes Zerechen, Ladislaus et Demetrius de Zachol ac Nicolaus de Thustha cum universitate nobilium districtus de Haczok. Faptul că văduva cnezului Dumitru pare să fie chiar dintr-o familie nobilă haţegană Iponsanguinea) întăreşte constatarea privind caracterul esenţialmente nobiliar al cnezilor cetăţii Hunedoara. 127
