Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
61 semnalează de aici şi fragmente ceramice dintr-o fază timpurie a culturii Tiszapolgár115. 31. LELEI (com. Hodod, SM) Movilă Prin cercetări de teren, I. Németi a identificat în punctul „Movilă” (sau „Movila Sinai”) o aşezare aparţinând culturii Tiszapolgár. Punctul se află în zona deluroasă a Codrului sătmărean, la obârşia pârâului Maja, afluent al Crasnei, la cca. 1,5 km nord-vest de localitate. Un an mai târziu, în 1978, lângă Movilă a fost descoperit un topor-ciocan de aramă pus deja în circuitul ştiinţific116 şi care este legat, după toate probabilităţile, de aşezare. Ceramica descoperită este lucrată din pastă grosieră, netezită superficial, de culoare gălbuie-roşiatică şi mai rar maronie, şi este slab arsă. Degresantul folosit este mâlul şi cioburile pisate. Formele ceramice se pot reconstitui cu greu iar ornamentele sunt reprezentate de proeminenţe-cioc perforate şi semiperforate (pl. 19/12-14). Muzeul Cărei, înv. 3777-3782. Aşezare Tiszapolgár timpurie, faza A. 32. LUCĂCENI (corn. Berveru, SM) Pe Crasna Cu ocazia excavării unui canal de drenaj lângă râul Crasna, prin cercetări de teren, în anul 1969 a fost găsită o aşezare de dimensiuni probabil reduse, pusă în evidenţă de un material specific cultuni Tiszapolgár11 alături de alt material din epoca bronzului. Punctul se găseşte la câteva sute de metri nord-est de localitate, pe malul râului Crasna (azi canalizat)118 într-o zonă de câmpie joasă şi care în vechime reprezenta marginea sud-estică a fostei mlaştini Ecedea. 115 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 15; Gh. Lazarovici, E. Lakó, op. cit., p. 40. 1.6 N. Iercoşan, Gh. Lazin, op. cit., p. 16, fig. 3. Toporul face parte din tipul Vidra, după Al. Vulpe, iar după I. Bognár-Kutzián, fiind răspândit pe zone întinse în Europa de sudest, Ungaria şi Slovacia, este specific culturii Tiszapolgár. 1.7 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 15. 118 Vezi nota 41, supra.
