Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
I. Introducere
19 Din prima etapă menţionăm cele dintâi descoperiri dm arealul culturii Tiszapolgár, care provin de la Kisvárda29, localitate de la cotul Tisei, din nord-estul Ungariei (1867) aparţinând grupului denumit mult mai târziu Basatanya; Sövényháza30 (1873 din grupul Deszk), Lucska31 (1867, din grupul cu acelaşi nume) şi Szelevâny32 (săpături, 1875-1877) din grupul Tiszaug. In zona de vest a României primele descoperiri aparţinând culturii Tiszapolgár datează din ultimii ani ai secolului IX şi primii ani secolului XX. Ele au avut un caracter întâmplător şi sunt deja bine cunoscute în literatura de specialitate. Trebuie amintite aici descoperirile de la Arad-Gai33 34 (AR), Dragu-„Lespezi”j4 (SJ), Oradea-„Salca”35 (BH), Sántául Mic36 (BH), Şumal37 (SJ), şi Tăuteu38 (BH). Menţionăm faptul că multe dintre aceste prime descoperiri au fost confirmate de cercetări sistematice ulterioare. 29 I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 54, nota 174. 30 Ibidem, pp. 76-78. 31 Sztáray, A, Arh. Ért., 1891,1, pp. 272-275, fig. 1, 2/1-28 şi 3/1-14, I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 113-114. 32 I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 81. 33 L. Dömötör, Arch. Ért., 1891, pp. 225-257, ibidem, 1897, pp. 261-262; J. Hampel, Arh. Ért., 1894, p. 85; M. Roska, Repertorium, 1942, pp. 261-262, p. 98; M. Rusu, op. cit., p. 80; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 13; Repertoriul arheologic al judeţului Arad, (mss.) 34 G. Finály, Arch. Ért., 1904, pp. 243-246, fig. 1-4; M. Roska, op. cit., pp. 69-70; Z. Kalmár, ActaMP, VIII, 1984, pp. 105-109. 35 M. Roska, op. cit., p. 119; M. Rusu, V. Spoială, L. Galamb, MCA,VIII, 1962, pp. 159-163; M. Rusu, Banatica, 1, 1971, p. 80; I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 114-115; D. Ignat, Crisia, III, 1973, pp. 11-12, pl. I II; ibidem, VI, 1976, p. 11, 13, pl. V-VI; idem, ActaMN, XIV, 1977, pp. 15-16; Repertoriul monumentelor din judeţul Bihor, 1974, pp. 46-47; Gh. Lazarovici, op. cit., pp. 6,11, 16, fig. 1/8, 10; 2/15, 21; 3/22; 4/21; 6/12; 8/16-20; 9/10. 36 I. Nestor, BerRGK, 1933, p. 42; I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 10-11, localizează punctul greşit şi în catalog apare la poziţia 121, Ártánd. Zomlinul Mare găsindu-se în perimetrul localităţii Sántául Mic; D. Ignat, Crisia, V, 1975, pp. 9-10, pl. I; idem, ActaMN, XIV, 1977, p. 18. 37 F. Fetzer, Arch. Ért., 1899, pp. 260-264; ibidem, 1901, p. 57; ibidem, 1905, p. 413; M. Roska, op. cit., p. 249; I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 116. 38 Loc neprecizat; topor-ciocan de aramă, M. Roska, op. cit., p. 292; idem, Közlemények, 1942, p. 56, fig. 55; I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 117; Repertoriul monumentelor din judeţul Bihor, p. 78.