Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
I. Introducere
20 A doua etapă a reprezentat o perioadă de acumulări de noi date şi descoperiri prin cercetări arheologice sistematice în toate regiunile în care cultura Tiszapolgăr îşi are arealul cât şi în zona vestică a României. Astfel, M. Roska reia săpăturile mai vechi ale lui Dömötör şi pe ale sale proprii de la Pecica39 şi Bihari a4', săpături care, de fapt, vizau alte epoci, dar în cadrul cărora au fost făcute şi descoperiri eneolitice. Tot din perioada interbelică datează şi descoperirile de la Oradea-,,Salca”41, Şimian42, Valea lui Mihai43, specifice culturii Tiszapolgâr, ca şi alte descoperiri, mai ales obiecte din aramă, în special topoare şi dălţi. Aceste descoperiri au îmbogăţit colecţiile muzeelor din Arad şi Oradea precum şi alte colecţii particulare din zona în discuţie. O a doua caracteristică a etapei de cercetare interbelică a epocii eneolitice, şi în mod deosebit a culturii Tiszapolgâr o constituie apariţia primelor sinteze de ansamblu, care au ca obiect stabilirea unor cronologii cât mai clare şi veridice în tratarea preistoriei pe spaţii întinse. In acest context, pe baza unor cercetări sistematice, au apărut studiile sintetice ale lui F. Tompa44 şi J. Hillebrand45 privitoare la epoca neolitică şi eneolitică, iar pentru zona noastră cele întocmite de I. Nestor46 şi M. Roska47. Referiri la 39 L. Dömötör a săpat la Pecica în anii 1898 şi 1901 iar M. Roska între anii 1910-1911, săpături reluate în anii 1923 şi 1924, cf. Repertoriul... Arad. 40 M. Roska, op. cit., p. 40; D. Ignat, Crisia, III, 1973, p. 8; Repertoriul... Bihor, pp. 12-17; S. Dumitraşcu, Biharia, I, 1994, pp. 47-49. Săpăturile lui M. Roska, la Biharia, au fost efectuate în anii 1924,1925 în punctul „Cărămidărie”. 41 Vezi nota 35, supra. 42 M. Roska, op. cit., p. 82; I. Bognár-Kutzián, op. cit., 1963, pp. 237 şi 453; idem, op. cit., 1972, p. 113; D. Ignat, Crisia, III, 1973, pp. 15-16, ibidem, V, 1975, p. 10, pl. 1/8, 2/2, 4/6; M. Rusu, op. cit., p. 80; Gh. Lazarovici, op. cit.,p. 17, fig. 2/10, 3/15, 8/10. 43 M. Roska, op. cit., p. 81; I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 113; D. Ignat, Crisia, III, p. 17, fig. III/1-2; idem, ibidem, V, 1975, p. 11, pl. 1/7, 2/7; idem, ActaMN, p. 18; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 18, fig. 6/10, 8/11. 44 F. Tompa, Die Bandkeramik in Ungarn (Die Bükker und Theiss-kultur), 1929, p. 71, pL 61. 45 J. Hillebrand, Das frühkupferzeitliche von Pusztaistvánháza, în Arch. Ért, IV, 1929, p. 42, tabel cronologic. 46 I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien, BerRGK, 22, 1933, pp. 11-181. 47 M. Roska, Erdélyi régészeti repertóriuma, 1942, p. 368; idem, A rézcsákányok, în Közlemények, 1, 1942, pp. 15-68.
