Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
I. Introducere
18 constitui o explicaţie destul de plauzibilă a densităţii aşezărilor culturii Tiszapolgár precum şi a descoperiră unui număr apreciabil de piese din cupru în zona de vest a României (pl. 1 şi 5). B. ISTORICUL ŞI STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR Cele mai vechi informaţii privind epoca eneolitică în zona de vest a României se bazează pe descoperiri arheologice întâmplătoare apărute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Un rol deosebit în colectarea de „antichităţi” l-au avut societăţile culturale muzeale înfiinţate spre finele secolului trecut în toate oraşele mari ale Transilvaniei27. Menirea acestor societăţi a fost înfiinţarea de colecţii muzeale sau muzee, încurajarea colectărilor de material arheologic, organizarea de „excursii arheologice” şi de săpături arheologice. Desfăşurând o vie campanie propagandistică, mai ales în mediul rural, întocmind circulare către autorităţi sau către întreprinderi de construcţii, solicitând donaţii şi cedarea unor eventuale descoperiri, ori simpla lor sesizare, aceste societăţi culturale muzeale au reuşit înfiinţarea de muzee la Arad, Oradea, Cărei şi Satu Mare până la 190028. In cunoaşterea istoricului cercetărilor arheologice privind epoca eneolitică din vestul României, cu deosebire a culturii Tiszapolgár, ca de altfel pe întregul ei areal, se pot deosebi trei etape istorice distincte. Prima, cuprinde intervalul de timp dintre deceniul opt al secolului trecut şi întâiul război mondial, a doua include perioada interbelică, iar a treia este etapa actuală, de la al doilea război mondial şi până în prezent. Deşi convenţionale, aceste etape se înscriu în manie perioade ale istoriei arheologiei europene. în acest context se regăseşte şi cercetarea arheologică a zonei în discuţie. I. Brebeleac, Zăcămintele minerale şi tectonica globală, 1988, pp. 162-251; C. Beşliu, Gh. Lazarovici, A. Olariu, ActaMP, XVI, 1992, pp. 97-128. 27 C. Petreanu, Muzeele din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, 1922; V. Netea, Rev. Muz., 1965, 1, pp. 39-43; P. Bunta, G. Protopopescu, Rev. Muz., 1969,1, pp. 39-45. 28 N. Chidioşan, Centenar muzeal orădean, 1972, pp. 101, 106; N. Iercoşan, I. Németi, C. Karácsonyi, Satu Mare StCom, VII-VIII, 1986-1987, pp. 477-488; Bujor Dulgău, Gh. Lazin, Symp. Tracologica, 8,1990, pp. 21-28.
