Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
Introducere
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă legătură cu comportamentul uman în spaţiul locuit. Arhitectura, singura artă care are o finalitate practică obligatorie, a cunoscut de-a lungul timpului o evoluţie semnificativă. Obiectul de arhitectură - casa sau locuinţa - capătă, datorită nevoilor umane, finalităţi practice, dar şi spirituale. Funcţiile casei nu sunt doar utilitare, pragmatice, ci ele sunt simbolice şi estetice. Amos Rapoport acordă o mare importanţă caracterului formativ al arhitecturii tradiţionale, unde construcţia era „un canal de comunicare şi un păstrător al sistemului de valori, şi nu un simplu adăpost”9. începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea fenomenul de disoluţie în arhitectura vernaculară (vernacullus în latină - indigen, domestic), este întâlnit mai ales în satele din Ţara Oaşului şi Maramureşul istoric (zona Transcarpatia-Ucraina). Aici, casa palat10 este elementul de bază al identităţii „oşeneşti”11 (Ţara Oaşului) şi „româneşti” (Maramureş-Tr anscarpatia). Simbol major al apartenenţei etnice sau regionale, casa a devenit emblemă şi pentru etniile conlocuitoare. în acest context obiceiurile şi riturile de construcţie sunt expresie a tiparelor mentalitare. Casa, locuinţa, asemeni celorlalte componente ale vieţii individului, este supusă schimbării, evoluţiei. Dar această evoluţie nu face altceva decât să submineze substratul spiritual al vieţii tradiţionale, impunând deseori disoluţii. Satul, în postcomunism, a cunoscut sistematic transformări care i-au schimbat structura socială, demografică şi economică cu efecte directe asupra normelor şi valorilor culturale şi sociale, a mentalităţii individuale şi de grup. Arhitectura rurală, producţie a culturii materiale, alături de alte manifestări ale culturii (costumul tradiţional, alimentaţia, obiceiurile etc.), a cunoscut cel mai puternic aceste transformări. 9 Amos Rapoport; apud: Florin Biciuşcă, op.cit, p. 15. 10 Alina Creangă-Astaloş şi Liuba Horvat, „Prestigiul social în arhitectura contemporană din Oaş’’, în Studii şi cercetări etnoculturale, nr. VI, Bistriţa Năsăud, 2001, p. 232. 11 Ibidem, p. 242. 12
