Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
Introducere
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă în cadrul discursului, expresiile arhitectură tradiţională şi arhitectură vernaculară le înlocuim cu cea de arhitectură rurală. Facem acest lucru din două motive: un prim motiv este faptul că în terminologia consacrată arhitectura vernaculară12 este arhitectura fără arhitect, fără proiect desenat, făcută direct de utilizatori, eventual cu mână de lucru specializată şi este transpunerea directă în forme a modului de viaţă specific. Este deasemenea expresia culturii unei comunităţi, este relaţia cu terenul, adaptabilitatea şi expresia diversităţii lumii culturale. Un alt motiv ar fi faptul că începând cu anii 1960-1970 în comunităţile rurale, este introdusă de stat, obligativitatea folosirii unui proiect pentru construirea caselor, deci nu mai vorbim despre arhitectura vernaculară deşi avem în vedere arhitectura locală, ci vom vorbi despre arhitectura rurală ca formă contemporană a arhitecturii vernaculare. Al treilea motiv este faptul că, începând cu anii 1980-2000, când confuzia era cuvântul cel mai frecvent folosit pentru a descrie arhitectura din zona rurală din nord-vestul Transilvaniei, se impun ca reacţie a uniformizării alarmante a modelelor arhitecturale, noi idei despre arhitectura casei în mediul rural. Arhitectura tradiţională rurală şi cea cultă, de-a lungul epocilor istorice, a cunoscut diferite faze de evoluţie ca răspuns la schimbările majore din societate, ea ilustrând modul de viaţă şi necesităţile societăţii. Arhitectura nu este un fenomen static, ci reflectă „realitatea mijloacelor tehnice, economice şi sociale, obiceiurile, nivelul de cultură şi apreciere estetică ale unei colectivităţi, naţiuni, stat, intr-un anumit moment sau într-o anumită perioadă a istoriei sale. Arhitectura nu face civilizaţia unei epoci, ci ea este rezultatul unei civilizaţii”13. Pornind de la acestea, vom prezenta şi analiza schimbările intervenite în arhitectura rurală a secolului XXI, folosindu-ne atât de 12 Amos Rapoport, Une anthropologie de la maison, 1969; apud; Cristian Cuteanu, Arhitectura Vernaculara vs. Arhitectura Neovernaculara, www.scribd.com, 23.08.2008. 13 Cătălina Cristina Pănculescu, Arhitectura modernă şi contemporană, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de mâine, 2004, p. 17. 13
