Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
IV. Disoluţii arhitectonice în satul tradiţional din nord - vestul Tranvaniei. Palatul rece versus casa primitoare
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă „mergem la râtaş mai ales în Banat, era greu, da făcem bani buni, o fost loc în care am fost şi trii ai la rând până să rămână locu curat ca-n palmă. Merem cu borese şi coconi cu tăt, boresele făceu mâncare da lucrau şi cu noi, o fost dintre ele care o născut acolo. Era greu la râtaş iarna venem acasă, mai făcem câte ceva pi casă, primăvara merem iară şi stătem tătă vara, da făcem bani mulţi. Merem mulţi oşeni cu delegatu din sat. O fost di pă la noi ce so dus în Iugoslavia la construcţii, fugeu păstă graniţă şi găseu de lucru, o fost care o rămas pa colo”7. Cu toate că nu aveau prea multă şcoală, oşenii aveau simţul banului: „certezanii sâmt unde-s banii, înainte, în comunism mergeu de aci din sat delegaţi cu echipe de oameni, adunaţi din täte satele din Oaş, la lucru în ţară, s-o mărs la râtaş da s-o mărs şi la vopsât de stâlpi de curent, pă unde o fost mai greu, pân munţi, o la vopsât de vapore la Mare, noi merem pă unde era mai greu da să dedeu bani mulţi”8. După 1989, fenomenul de migraţie a forţei de muncă se amplifică, depăşind graniţele ţării: spre ţările occidentale - Franţa, Spania, Italia, Germania - în cazul zonelor Oaş, Maramureş şi Codru: „majoritatea sunt în Franţa, pentru că acolo au plecat de la început mai mulţi şi acolo şi-au făcut cunoştinţe, prieteni. Ştiu că şi vecinul de la noi de pe stradă stă acolo, văru meu este tot acolo şi alţii, io nu m-am dus că-s bolnav da copţii mei îs acolo, au de lucru, au maşină şi amu fac şi casa nouă”9. Chemarea se face uneori telefonic: „hai în Franţa că am găsit de lucru, sau hai în Italia că este de lucru”, fără a avea importanţă ce muncă ar urma să fie efectuată acolo unde vor pleca; alţii pleacă spre ţările foste comuniste în zona Maramureşului istoric - Transcarpatia. Din satele româneşti din Transcarpatia (Apşa de Sus, Apşa de Mijloc, Slatina, Biserica Albă etc.) românii merg la lucru sau „bisnis” în Rusia - la Moscova sau în Siberia, în Kazakhstan etc. 7 Inf. Ciorba Grigore, 71 ani, Bixad, jud. Satu Mare, 2006. 8 Inf. Moiş Gheorghe, 55 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2006. 9 Inf. Mihoc loan, 69 ani, Certeze, jud. Satu Mare, 2006. 133
