Marta, Livius et al.: The Late Bronze Age Settlement of Nyíregyháza-Oros „Úr Csere” (Satu Mare, 2010)
Aşezarea din epoca bronzului de la Nyíregyháza-Oros (Rezumat)
Prezenţa unei ceşti de tip Suciu de Sus în aşezarea de la Nyíregyháza-Oros (PI. 3/2) atestă legături cu respectiva cultură arheologică aflată la sud şi est. Cantitatea redusă a materialelor Suciu ne conduce spre concluzia că acestea reprezintă doar dovezi ale unor importuri de vecinătate, şi nicidecum ale unei prezenţe atât de puternice a culturii Suciu de Sus, încât să susţină un mixaj cultural43. Importurile din faza clasică a culturii Suciu de Sus în mediul Hajdbbagos-Cehăluţ şi în general spre vest sunt bine documentate44. Acestea sunt reprezentate de un număr limitat de forme bogat decorate utilizate la servitul mesei (ceşti, castroane) pe care le schimbă cele două culturi45. Modul în care sunt reprezentate ceştile decorate în serviciul de vase de la Nyirmada face trimitere spre interpretări ce sugerează că prezenţa vaselor de servit masa în medii străine poate să fie plasată în contextul unor exprimări identitare46. în ce priveşte datarea ceştii Suciu de Sus de la Oros, decorarea sa prin incizie lată şi excizie ne determină să optăm spre o datare a sa pe parcursul fazei Suciu de Sus II, respective a fazelor Reinecke BC-BD47. Prezenţa unei ceşti cu decor spiralic realizat prin incizie superficială, în canal îngust (PI. 29/4), pune problema unei eventuale apartenenţe la o perioadă mai timpurie a etapei Suciu de Sus II, respectiv la subfaza Suciu de Sus Ha. însă incizia fină prin care este realizat decorul, dar şi motivul spiralic în sine - spirale simple, formate din incizii puţin adânci şi înguste, ce coboară dinspre umăr şi se opresc în centrul spiralei - au analogii foarte apropiate în estul Slovaciei48, în cadrul unor materiale datate pe parcursul etapelor Reinecke BC2 şi BD49. Vase originare din zona de est a Slovaciei ajung să coboare spre sud în zona Tisei superioare50, chiar până în centrul Sătmarului51. Una dintre cănile cu picior (Pl. 39/1), deşi are o formă comună cu alte numeroase vase din aşezare, diferă de acestea nu numai prin ornament, ci şi prin factura sa. Acest fapt ne determină să considerăm că nu este de factură locală. După modul de ornamentare, originea ei ar trebui căutată înspre nord, unde decorul realizat prin impresiuni punctate se regăseşte în arealul culturii Piliny52. Ornamentarea gâtului prin registre de impresiuni îşi găseşte analogii printre vasele unui mormânt tumular din necropola din Tápé53. 43 în cantitate asemănătoare a fost prezentă ceramica de Suciu de Sus în situl din apropierea Nyiregyhăza-Tesco, pompa de benzină Shell (Nagy 2007). 44 Németi 2009a, p. 41, cu bibliografia. 45 Deşi mai slab evidenţiate pot fi documentate şi importuri de ceşti şi castroane Hajdúbagos în aşezări ale culturii Suciu de Sus (Kacsó 2005, p. 53; Marta 2009,Pl. 49/6) 46 Toth-Marta 2007, p. 132-134. 47 O delimitare mai strânsă în cadrul fazei Suciu de Sus II (Ha şi Ilb) poate fi realizată doar în cazul unor loturi ceramice mai consistente (Marta 2009, p. 96-101). 48 Demeterovă 1984, Pl. XXVI/2. 49 Demeterovă 1984, p.46. 50 Kovács 1967, Pl. 14/3. 51 Marta 2009, Pl. 24/2. 52 Kemenczei 1984, Pl. XI/13, XIII/3. 53 Trogmayer 1975, Pl. 46/1-2.
