Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Restaurări / Helyreállítások / Restoration - Maria-Emilia Crîngaci Ţiplic - Martin White: Reconstruirea a două biserici romanice din sudul Transilvaniei cu ajutorul tehnologiei realităţii virtuale
Maria-Emilia CRÎNGACl ŢlPL/C- Martin WHITE 308 VLSI and Computer Graphics, Department of Informatics, University of Sussex (Marea Britanie). Astfel, reconstrucţia 3D a fost facilitată de accesul la un computer performant, la un „render farm” alcătuit dintr-un ciorchine de 14 calculatoare şi la aplicaţiile software ce implică costuri de licenţe foarte scumpe (3D studio max version 7, Windows XP professional edition, Macromedia Dreamweaver MX 2004, ARCO System work experience in virtual and augmented reality11) şi care sunt greu achiziţionabile pentru un departament de istorie sau arheologie. Descrierea bisericilor romanice de la Cisnădioara şi Şura Mică Bisericile romanice de la Cisnădioara şi Şura Mică ca toate celelalte biserici romanice de pe teritoriul crăiesc (germană: Königs Boden, latină: fundus regius) au fost construite în secolul al XIII-lea de către coloniştii germani. Pentru sudul Transilvaniei, coloniştii saşi au impus, în general, bazilica romanică cu trei nave despărţite de stâlpi dreptunghiulari legaţi cu puternice arce de zidărie; un alt tip de biserică romanică întâlnită în arealul de colonizare săsească cu o datare ceva mai timpurie fiind biserica de plan central (rotonda), dar care nu are o răspândire aşa de largă ca bazilica. Caracteristica principală a acestor biserici săseşti se defineşte prin tăvănirea navei centrale. Spre răsărit aceste bazilici sunt încheiate de regulă cu o absidă semicirculară precedată de un cor pătrat în dreptul navei principale, dar nu lipsesc cazurile când şi navele laterale sunt prevăzute cu absidiole. Din punct de vedere al planimetriei, după cum am mai spus tipul de biserică romanică ridicată de constructorii germani este cel bazilical.12 în sudul Transilvaniei, vorbind la modul general, bazilica romanică este de două feluri: bazilica scurtă, întâlnită în zona Sibiului şi pe cursul inferior al Hârtibaciului, cum sunt cele de la Daia, Roşia, Cisnădioara13 şi bazilicile cu o dezvoltare longitudinală mai amplă, ca cele de la Şura Mică, Guşteriţa, Cisnădie, Şelimbăr, Hamba, Cristian, Avrig, Alţâna, Veseud, Dealul Frumos etc. Un număr considerabil de biserici romanice sunt prevăzute cu tum/tumuri înglobat/înglobate de obicei în nava centrală/navele laterale. Cisnădioara - Biserica din Cetate, odinioară purtând hramul Sf. Mihail, este unul din monumentele cele mai reprezentative de arhitectură romanică din Transilvania, fiind singurul edificiu ecleziastic de factură romanică care nu a fost modificat de-a lungul secolelor. Prima atestare documentară a acestei biserici datează din anul 1223, şi se referă la donarea ei de către magistrul Gocelinus mănăstirii cisterciene de la Cârţa14. Biserica 11 http;//www,arco-web.org/. 12 Vătăşianu 1959, p. 24. 13 Avram 1981, p. 67 sqq. 14 Urkundenbuch I, p. 27.
