Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
Dana Jenei reprezentările obişnuite, se interpun Iisus ce îşi arată rănile - Vir dolorum - şi Maica Domnului ocrotitoare - Mater Misericordiae - uneori fiind reprezentaţi şi „sfinţii ciumei”40 sau sfinţii protectori împotriva morţii subite, prima între aceştia fiind Barbara. Or, la Biertan, personajul feminin ce pare să încerce să oprească săgeata, poartă potirul Sf. Sacrament,41 fiind, foarte probabil, Barbara, sfântă extrem de populară a creştinismului catolic, ce obţinuse de la Dumnezeu, după tradiţie, privilegiul ca intercesiunea sa să protejeze de moartea fără împărtăşanie.42 Cea de-a doua săgeată este oprită de arma christi — „instrumentele suferinţei şi morţii, care au salvat omenirea” - care la Biertan ţin locul reprezentării obişnuite a imaginii lui Iisus al milei, fiind figurate pe suprafaţa scutului roşu ţinut de înger, ce simbolizează, şi prin culoare, patimile sângeroase ale Domnului. Sub influenţa heraldicii, aceste motive mistice dotate cu indulgenţe de către Biserica Romană,43 care îşi au originea în imnurile din culegerile liturgice din secolul al XIV-lea,44 se dezvoltă în imagini sinestătătoare - Passionwappen - fiind reprezentate de majoritatea pictorilorgravori de la sfârşitul secolului al XV-lea.45 La Biertan, în singura imagine cunoscută a „stemei patimilor” din Transilvania, pe scut46 figurează crucea în Apocalipsului. Calamităţile naturale din trecutul României (până la 1800), Bucureşti 1993, p. 13. M. Baxendall, The Limewood Sculptors of the Renaissance Germany, London 1980, fig. 140. 40 La Martin Schaffner, de pildă, Dumnezeu Tatăl este înarmat cu o sabie şi trei săgeţi, în timp ce îngerii care îl înconjoară au arcurile întinse pentru a lansa săgeţi. Omenirea este protejată de Iisus al milei (în spatele său se află îngeri ce susţin instrumentele patimilor), Maica Ocrotitoare, sub mantia căreia se află cele două'ierarhii şi sfinţii ciumei Roch şi Sebastian: Le beau Martin. Etudes et mises au point. Actes du colloque. Musée d’ Unterlinden, Colmar 1991, p. 21. în imaginea pictată între 1469 şi 1472, în interiorul Bisericii parohiale din St Goar, Iisus flancat de Maria şi loan Botezătorul, este cel care lansează cele trei săgeţi, v. P. Clemen, Die Gotische Monumentalmalerein der Rheinland, Düsseldorf 1930, p. 362. 41 Datorită stării precare de conservare, acest detaliu este aproape şters. 42 într-o culegere de rugăciuni de Vérard —Les suffrages et oraison des saints — se poate citi: „Fă, Doamne, ca prin mijlocirea Sf. Barbara, să primim înaintea morţii sacramentul trupului şi sângelui Domnului nostru Iisus Cristos.” Vezi É. Mâle, L 'art religieux de la fin du Moyen Âge en France. Etude sur l 'iconographie du Moyen Age et sur ses sources d ’inspiration, Paris 1949, p. 186; A. Schestack, Master E. S. Five Hundredth anniversary exhibition, Philadelphia 1967, aminteşte şi tradiţia după care ultima dorinţă a Barbarei, î.nainte de a fi decapitată, a fost ca graţia sacramentului să se extindă asupra tuturor celor care îi vor onora martiriul. 43 „Cine priveşte aceste arme în onoarea patimilor va câştiga de 6.000 de ani iertare” stă scris alături de reprezentarea instrumentelor patimilor dintr-un manuscris francez din secolul al XIV-lea: Mâle, Fin du Moyen Âge, p. 104. 44 Ibidem, p. 201. 45 V. Maestrul E. S„ L. 188 şi L.189. 46 O formă de scut similară la E. Kovács P., Mathias Corvinus, Budapest 1990, fig. 64. în pictura transilvăneană, la sfârşitul secolului al XV-lea, instrumentele patimilor apar susţinute de Iisus pe predela altarelor poliptice de la Mălâncrav şi Cincu sau prezentate de îngeri la Sighişoara, pe peretele de nord al corului. 276
