Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
formă de T, de braţele căreia sunt agăţate biciul şi mănunchiul de vergi.47 O interpretare prin prisma literaturii mistice, permite urmărirea unor conotaţii suplimentare ale motivului ce trimite, totodată, la cultul Inimii Preasfinte a Iui Iisus, evocat de forma şi culoarea scutului străpuns.48 Imaginea Inimii Preasfinte susţinută de îngeri în costume liturgice este o aluzie directă la euharistie, protejând totodată de moarte subită.49 Maica Ocrotitoare încheie ciclul reprezentărilor devoţionale de la Biertan, ca imagine ce exprimă încrederea tuturor oamenilor în puterea ajutătoare a Fecioarei,50 „metaforă a protecţiei”, sub a cărei mantie este figurată Biserica militantă cu dubla sa ierarhie.51 Este cunoscut rolul acordat de Biserică Fecioarei Maria ca principal intercesor între Dumnezeu şi oameni şi protector împotriva morţii subite, refugiu împotriva tentaţiilor celui rău52 şi scut împotriva dezastrelor omenirii, simbolizate de cele trei săgeţi - ciuma, foametea şi războiul - pe care Dumnezeu ie lansează împotriva omenirii, pentru a o pedepsi pentru păcatele de concupiscenţă: luxuria, superbia, avaritia. în Liturghia compusă de Papa Clement VI în timpul ciumei negre din 1348, Sfânta Fecioară era chemată în mod expres să mijlocească,53 iar C. Reitter, în Mortilogus (1508), implora: „Deschide păcătoşilor limanul tău, o, mamă! Sub aripile tale ne ascundem fără teamă, la adăpost de ciuma neagră şi de săgeţile ei otrăvite.”54 47 în gravura lui Hausbuchmeister, pe blazon figurează, la fel ca la Biertan, crucea în formă de T cu inscripţia 1NRI, de ale cărei braţe sunt acroşate vergile şi biciul.. în partea de jos a reprezentării se află mormântul, iar în părţile laterale, Muntele Măslinilor cu potirul şi Táborul cu amprenta tălpilor lui lisus. Deasupra scutului figurează chipul lui Iisus încoronat cu spini încadrat de îngeri ce susţin celelalte instrumente ale patimilor: lancea, trestia, coloana, cocoşul. V. Hutchinson, The Housebookmeister, p. 147. 48 J. Wirth, La naissance de Jésus dans la coeur: étude iconographique şi Idem, L 'image médiévale. Naissance et développements (Vf-XT’ siecle), Paris 1989. 49 R. Berliner, Arma Christi, în Münchener Jahrbuch der bildenden Kunst, 6 (1955), p. 35-152. 50 Imaginea Mariei ocrotitoare din Heilsspiegel, publicată Ia Augsburg de Günther Zainer în 1473, este însoţită de inscripţia Maria die ist unser beschirmeryn und behütteryn: Baxendall, The Limewood sculptors, p. 165. Biserica încuraja prin indulgenţe rugăciunile adresate Sf. Fecioare, cum ar ft Ave Maria, Ave Sanctissima Virgo Maria mater dei, regina coeli, porta paradişi (ibidem, p. 58) sau Salve Regina, Mater misericordiae (ín Urkundenbuch II, doc.l 194, p. 593), cât şi anumite devoţiuni, în primul rând Rozariul. într-o „imagine a ciumei” imprimată la Augsburg între 1490 şi 1500, „stările lumii”, protejate sub mantia Măriei de cele trei săgeţi, ţin în mână şiragurile de mărgele proprii devoţiunii, figurate şi ca motiv decorativ în chenarul imaginii. Ibidem, fig. 103, p. 168. 51 în reprezentările anterioare secolului al XV-lea, sub mantie era figurată o mulţime indistinctă, în timp ce în imaginile târzii sunt grupate cele două ierarhii dintre care una începe cu papa, iar cealaltă cu împăratul a cărui figură este vizibilă şi la Biertan. 52 în „Ileilsspiegel”, ghid dominican foarte citit în vremea aceea, apare invocaţia: „Ne apără de răzbunarea lui Dumnezeu şi de a lui mânie, de atacurile diavolului şi de tentaţiile acestei lumi”, în Baxendall, The Limewood sculptors, p. 166. 53 Mâle, Fin du Moyen Age, p. 201. 54 Delumeau, Frica în Occident, 1, p. 238. Textul ce însoţeşte imaginea contra ciumei pictată pe altarul Mater Misericordiae păstrat în Catedrala din München (1510) are un conţinut B iert an. Picturile capelei din "Turnul Catolicilor” 277
