Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
închinarea Magilor, reprezentată alături, într-o formulă iconografică la fel de răspândită, deţine, pe lângă semnificaţia directă, conotaţii euharistice34 şi devoţionale. Imaginea evocă, în mod simbolic, cultul marian, semnificând rugăciunile şi darurile oferite pentru salvarea sufletelor Măriei - Regina Cerului şi a Pământului, Maica Harului şi a îndurării.35 Aceeaşi sursă grafică pare să stea la originea imaginilor de la Biertan, altarelor de la Mălâncrav şi Târnava (în oglindă).36 Dispoziţia compoziţională, detaliile de recuzită şi costum, sunt în unele cazuri, identice, fără a exista însă o similitudine absolută, aspect explicabil prin prisma libertăţii de interpretare a modelului, asumată de fiecare dintre autori. în toate aceste reprezentări Maria apare ca regină încoronată, la Biertan, regalitatea sa fiind subliniată de tronul cu baldachin pe care este aşezată şi care substituie, compoziţional, reprezentarea ieslei din fundalul imaginile asemănătoare, figurate în Biblia Pauperum de la Esztergom37 şi în gravura Maestrului E. S.38, faţă de care se situează cel mai aproape imaginea de la Mălâncrav. Un sens devoţional explicit deţin reprezentările peretelui nordic, interpretate diferit, de-a lungul timpului, în literatura de specialitate. în partea stângă a registrului, un sfânt cu părul şi barba cărunte, purtând o tunică lungă roşu închis, se pregăteşte să lanseze o săgeată, fiind oprit de sfânta aflată în faţa sa, ce ţine un potir. O altă săgeată este oprită într-un scut pe care sunt pictate instrumentele patimilor, ţinut de un înger aflat în spatele figurii feminine (fig. 7). Ultima figură a ansamblului este Maria Ocrotitoare (fig. 6). Deşi nu prezintă datele canonice cunoscute, reprezentările par să evoce imaginile realizate în jurul anului 1500 în Europa - Pestbild - în care mânia divină lansează asupra omenirii pline de păcate cele trei săgeţi ale războiului, foametei şi ciumei.39 în Biertan. Picturile capelei din “Turnul Catolicilor” 34 Pruncul aşezat în braţele Măriei, simbolizând ostia pe altar, conferă motivului o semnificaţie euharistică suplimentară: Maria Crăciun, Iconoclasm şi teologie. întrupare şi mântuire in iconografia polipticelor transilvănene. Cazul Biertan, în Sub zodia Vătăşianu. Studii de istoria artei, Cluj-Napoca 2002, p. 72 şi bibliografia. 35 în timpanul romanic de la Anzy-le-Duc, imaginea Bunei Vestiri este figurată alături de reprezentările păcatului originar şi eliberării sufletelor, celebrând, simultan, întruparea şi mântuirea: J. Baschet, Les Justices de I'au délá. Les representations de l’Enfer en France et en Italie (XIle -XVe siécle), Rome 1993, p. 543. Numeroase exempla relatează despre suflete damnate, salvate prin intervenţia excepţională a Măriei, existând credinţa că Maria poate revoca pedeapsa Judecătorului. Ibidem, p. 552-554. în acest sens, este de luat în considerare alăturarea imaginilor Bunei vestiri şi Raiului din Judecata de Apoi de la Biertan, ceea ce conferă conotaţii funerare iconografiei ansamblului. 36 V. şi tapiseria de la 1460, păstrată la Bayerische Museum din München. Renate Eikelmann, Bayerische Nationalmuseum, München 2000, p. 63. 37 Biblia Pauperum, az Esztergomi főszékesegyházi könyvtár negyvenlapos Bolckbuch Biblia Pauperuma, Budapest 1966, p. 3. 38 Meissig, Die Kunst des meisters E. S., p. 96. 39 A hello, peste et fame libera nos, Domine este una dintre cele mai frecvente rugăciuni ale timpului împotriva celor trei flagele, în J. Delumeau, Frica în Occident (secolele XIV-XIII). O cetate asediată, I, Bucureşti 1986, p. 274; P. Cernovodeanu - P. Binder, Cavalerii 275
