Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
între care se disting un papă, un cardinal, un împărat, un episcop, este întâmpinat de un înger îmbrăcat într-o tunică verde - culoarea simbolică a speranţei (fig. 2). Pe peretele opus, de est, sunt reprezentaţi, Arhanghelul Mihail, „conducătorul oştirilor cereşti”, şi Sf. Gheorghe, „soldatul lui Dumnezeu”, protectori ai sufletelor împotriva răului, într-o asociere iconografică ce aminteşte imaginile altarului păstrat în interiorul bisericii nobililor de Apafi din Mălâncrav (1469). Deasupra lor, în partea centrală a peretelui este reprezentat mandylion-ul susţinut, la fel ca pe arcul de triumf de la Sighişoara (1483), de doi îngeri în zbor. Gheorghe, cavaler pedestru în armură, este figurat ucigând balaurul; în fundai este schiţat un peisaj (fig. 4). Dacă imaginea trimite la figurile dispuse simetric pe exteriorul voleţilor altarului de la Mălâncrav, motivul în ansamblu, cât şi anumite detalii, cum ar fi coada balaurului înfăşurată pe piciorul sfântului, se regăsesc şi în sculptura24 sau în gravura anonimă europeană,25 reprezentările având un model comun, derivat foarte probabil din lucrările Maestrului E. S.26 De notat este şi faptul că armura şi coiful sfanţului sunt extrem de asemănătoare - în anumite detalii identice - cu reprezentările Sf. Gheorghe de la Mălâncrav (altar), Sighişoara (navă, perete de nord) şi cavalerului Răstignirii de la Hărman (capelă, perete est). Pandantul Sf. Gheorghe este arhangelul Mihail, patronul Bisericii universale. Arhanghelul este reprezentat cântărind sufletele, cu spada ridicată deasupra capului pentru a alunga demonii, la fel ca pe peretele opus, în partea centrală a Judecăţii de Apoi. Cele două imagini ale Sf. Mihail din capelă reflectă modelele aflate în circulaţie în Transilvania timpului, care îl reprezintă pe arhanghel în ipostaza în care este invocat de Liturgie,27 ocrotind sufletele cu aripile sale larg deschise şi apărându-le cu sabia „de tot răul şi de păcat.” Motivul ce pare să interpreteze gravura Maestrului E. S. (L. 152) - una dintre principalele surse de reprezentare a arhanghelului în arta din ultimele decenii ale secolului al XV-lea - apare şi în xilogravuri germane anonime aflate în legătură cu imageria Purgatoriului, unde intervenţia sfântului salvează suflete.28 Biertan. Picturile capelei din “Turnul Catolicilor" 24 G. Didi Iluberman - R. Garbetta - Manuela Morgaine, St. Georges et le Dragon, Paris 1994, , p. 76: anonim german (Tyrol), c. 1490, Mühlhausen, Muzeul de arte frumoase. 25 A. Girard, Le Mystere de la Chute des Anges de Raymond Boierie. 1509-1510, Colmar 1989, p. 23. 26 Gravurile L. 154 şi L. 212. 27 „Sfinte Arhanghele Mihailé, cu aripile tale ocroteşte-ne, cu sabia ta apără-ne de tot răul şi de păcat.” Reprezentarea e succint descrisă în documentele epocii: sandi Michaelis extend alis, hasta draconem obrutum sub pedibus, în Urkundenbuch, VI, doc. 3801. 28 M. Vovelle, Les Ames de Purgatoire ou le travail du deuil, Paris 1996, fig. 22. Mihail, arhanghel psihopomp, este invocat de Liturgia morţilor, fiind sfântul ce „va conduce sufletele spre lumina sacră”; Mihail este primul numit în testamente, după Sf. Treime, numeroase capele şi altare funerare fiindu-i dedicate. 273
