Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
Dana JENEI Pe peretele de sud este enunţată dogma întrupării prin intermediul unor scene ce o glorifică pe Sf. Fecioară: Buna Vestire şi închinarea Magilor (fig. 5). Caracterul devoţional al imaginilor este acuzat de eliminarea elementelor narative, reduse la ecrane decorative tratate convenţional şi sublinierea detaliilor simbolice. între cele două imagini reprezentate ca tablouri cu rame pictate în trompe l'oeil, în partea centrală a peretelui, se află o vastă suprafaţă decorată cu motive realizate cu şablonul, ce constituia la origine fundalul unui altar, a cărui formă dreptunghiulară se păstrează pe perete. Buna Vestire - unul dintre motivele mariane puse de teologi în legătură cu Cântarea Cântărilor,29 este reprezentată prin intermediul unei compoziţii extrem de răspândite prin gravuri, fiind formula folosită de atelierul lui Wolgemut la Nürnberg,30 în altarul de la Schottenschift (în oglindă) la Viena, de Bartolomăeus Zeitblom la Ulm,31 Friedrich Pacher la Brixen sau în Transilvania, în altarul bisericii din Mălâncrav. Maria îngenuncheată în rugăciune în faţa unui Prié-dieu,32 33 se întoarce spre îngerul care o salută, purtând un rotulus pe care inscripţia Ave Maria gratia plena dominum tecum este aproape ştearsă. Pe o rază de lumină, porumbelul Sf. Duh se apropie de aureola Fecioarei, simbolizând întruparea. în fundal, prezenţa unei draperii ce imită ţesăturile de brocart, Ia fel ca în imaginile deja evocate, în special în altarul din Dinkelsbühl, pictat de Zeitblom, sau în gravura lui Hausbuchmeister3 aminteşte prin formă, patul nupţial, figurat şi în reprezentarea altarului din Mălâncrav, cu care reprezentarea de la Biertan prezintă, sub aspect compoziţional, cele mai multe similitudini. 29 The Bride in the Enclosed Garden, Praga 1995, p. 65. 30 Katalog der Tafelmalerei in Nürnberg 1350-1550, Königsten im Taunus 1993. 31 Dietlinda Bosch, Bartolomăeus Zeitblom. Das Künstlerische Werk, Ulm 1999, p.338. O parte din compoziţiile şi elementele de recuzită folosite de pictorul de la Biertan pot fi regăsite în pictura lui Bartolomăeus Zeitblom, activ între 1480-1510, la Ulm: Buna vestire, închinarea magilor, Sf. Gheorghe în armură cu coada balaurului înfăşurată în jurul piciorului drept, Barbara cu potir şi ostie, elemente de costum, cât şi folosirea abundentă în fundalul scenelor a draperiilor convenţionale, drepte, fără falduri, decorate cu motive ce imită brocartul. Jane C. Hutchinson, The Master of the Housebook, New York 1972, p. 13, arată că Zeitblom foloseşte frecvent ca sursă de inspiraţie gravurile lui Hausbuchmeister. 32 în interiorul pupitrului, pe uşa întredeschisă se văd câteva cărţi şi un vas cu smochine verzi, după unii teologi fructul oprit ce reiterează în imaginea Bunei vestiri silogismul Maria - noua Evă, al cărei Fiat adresat îngerului, permite venirea în lume a Dumnezeului întrupat pentru mântuirea sufletelor. Fructul oprit apare frecvent în reprezentările Bunei vestiri, la Rogier van der Weyden, figurând chiar scena păcatului originar pictată în grisailles pe peretele lateral al pupitrului, v. Altarul Columba, cca. 1459, Alte Pinakothek, Mönchen. 33 Jane C. Hutchinson, The House bookmeister: Sources of his Style and Iconography, Michigan 1964, p. 116, menţionează legătura compoziţională a Bunei vestiri la Hausbuchmeister cu Altarul Columba al lui Rogier van der Weyden. 274
