Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
Dana JENEI din Braşov, din timpul regelui Matia (+1490) şi al soţiei sale, Beatrix de Aragon. în interiorul capelei, programul iconografic de natură escatologică este organizat în imagini dispuse într-un singur registru pe pereţii a căror parte inferioară este decorată cu draperii convenţionale, figurate în benzi orizontale tratate cromatic diferit, şi cruci de consacrare. Deasupra scenelor figurative, între pereţii laterali şi boltă, se păstrează urmele unui decor de inspiraţie arhitectonică, pictat în grisailles, ce aminteşte, având aceeaşi semnificaţie, galeriile cu traforuri gotice târzii ale corurilor îngereşti din Paradisul Judecăţii de Apoi, pictat de Martin Schongauer la Breisach, în 1491.20 în centrul bolţii semicilindrice este figurat Iisus în majestate binecuvântând, tronând pe un dublu curcubeu. Imaginea celei de-a doua veniri, inspirată din Apocalipsă, coexistă la Biertan, la fel ca în programul iconografic al capelei din Hărman, cu reprezentarea Judecăţii de Apoi de pe latura vest, ce are ca sursă scripturală Evanghelia lui Matei. Patru îngeri vestesc din trompete cel de-al doilea Advent, în timp ce figurile îngenuncheate în rugăciune ale Măriei (păstrată doar în negativ) şi ale Sf. loan Botezătorul, ce intermediază pe lângă Iisus, alcătuiesc, împreună, motivul Deisis. Compoziţional, Judecata de Apoi de la Biertan face parte dintre reprezentările gotice târzii, realizate sub influenţa picturii neerlandeze din cea de-a doua parte a secolului al XV-lea,21 de unde este preluată figura lui Iisus cu spade în gură, în mandorlă circulară, tronând pe un dublu curcubeu, binecuvântându-i pe aleşi, în timp ce damnaţilor le arată iadul. La Biertan nu este figurat tribunalul apostolilor, aspect comun, la fel ca şi cele anterior enumerate, cu reprezentările capelei castelului Zirovnice din Boemia (1491), unde pot fi recunoscute şi alte detalii preluate liber, probabil prin intermediul gravurilor aflate în circulaţie, din picturile lui Memling. în centrul compoziţional al părţii inferioare, Arhanghelul Mihail desparte, cu spada ridicată deasupra capului, drepţii de păcătoşi; în stânga sa, un suflet este purtat de un demon, în spate,22 spre iadul simbolizat de gura deschisă a monstrului Leviatan (fig. 8).23 La poarta Raiului, reprezentat ca o grădină cu ziduri înalte, deasupra cărora se văd coroane de copaci cu frunziş bogat, un grup de aleşi 20 E. Buchner, Martin Schongauer, Berlin 1941, p. 149. Un decor ce imită iluzionist elemente de arhitectură se păstrează şi în interiorul Capelei Măriei din Mediaş. 21 Judecata de Apoi pictată de Hans Memling păstrată la Beaune, a fost copiată de Martin Schongauer în timpul călătoriei sale de calfă în Ţările de Jos, devenind un motiv difuzat prin intermediul gravurii. A. Shestack, The complete engravings of Martin Schongauer, New York 1969, IX. 22 Acest detaliu ce aparţine miniaturii (v. B. lleures de Neville, Les Justices, fig. 135), pătruns în pictura murală prin intermediul artei grafice, este prezent în majoritatea reprezentărilor Judecăţii de Apoi din centrul Europei, la sfârşitul secolului al XV-lea: la Breisach (Martin Schongauer, 1491), în Capela Saint-Gausbert a Catedralei din Cahors ş. a. Ibidem, fig. 160. în Transilvania, motivul figurează la Sighişoara. 23 Zona este în mare distrusă de practicarea ulterioară a unei ferestre. 272
