Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
Dana JENEI documentar în 1523 la Biertan, îi este atribuit amvonul de piatră.6 Magister Lucas, ultimul pleban catolic al Biertanului, a fost, între 1526 şi 1530, decanul general al protopopiatelor săseşti din ambele dioceze de Strigoniu şi Alba Iulia. Succesorul său, Franz Salicăus, reformatorul care predica în jurul anului 1545, în „Tumul Catolicilor”, a devenit în 1547, după moartea lui Lukas, primul preot luteran al Biertanului.7 Majoritatea informaţiilor documentare despre desfăşurarea lucrărilor pe şantierul noii biserici datează după anul 1500, dar demersul novator la Biertan pare să fi început mai devreme. Din timpul parohului Christianus Guttermann,8 artium doctor al Universităţii din Padova,9 pleban la Biertan între 1476 şi 1493, se păstrează partea centrală a altarului Măriei din interiorul bisericii parohiale, datat 1483.10 11 Succesorului său, Martinus Schezer din Mediaş, îi este atribuit debutul reconstrucţiei bisericii. în 1493, noul pleban obţine din partea auditorului general al Papei, Petrus, episcop de Cesena, confirmarea bulei de indulgenţă, acordată, în 1402, bisericii Sf. Maria din Biertan." Din perioada imediat următoare par să dateze şi picturile capelei din interiorul „Turnului Catolicilor”, considerate în literatura de specialitate mai târzii, dar care prin prisma cercetărilor recente pot fi puse în legătură cu datele istorice din ultimii ani ai secolului al XV-lea, şi sub aspect stilistic, cu şantierul Bisericii „din Deal.” Atât operele păstrate in situ, cât şi documentele de arhivă atestă în epocă prezenţa unui număr important de pictori la Sighişoara, iar literatura de specialitate atribuie acestui centru artistic, atât altarul din interiorul Bisericii din Biertan (datat 1483), cât şi alte câteva lucrări importante realizate la sfârşitul acestui secol.12 Valentinus, artist căruia îi sunt atribuite o parte dintre imaginile păstrate în interiorul Bisericii „din Deal”, în legătură cu stema de pictor figurată alături de mandylion-ul reprezentat deasupra arcului de 6 V. Drăguţ, Aria gotică în România, Bucureşti 1979, p. 296-297. 7 G. Gündisch, Franz Salicăus. Ein Beitrag zur Reformationgeschichte Siebenbürgens, în Geschichtswirklichtkeit und Glaubenwahrung. Festschrift für Bischof D. Dr h. c. Friedrich Müller, Hrsg. F. C. Rry, Stuttgart, p. 2)8—219, apud Binder, Catedrala, p. 6-8. 8 Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, VII, Bucureşti 1991, doc. 4069 (1475), 4071 (1475), 4206 (1477). 9 Tónk S., Erdélyiek egytemjárása a középkorban, Bukarest 1979, p. 221. Ín 1494, Guttermann devine canonic al Catedralei din Alba Iulia. Ibidem, p. 341. 10 Anul este înscris pe pagina unei cărţi în scena ce îl reprezintă pe Iisus la Templu, între învăţători: Tereza Sinigalia, Le retab/e de Biertan. Nouvelles recherches, în Revue Roumaine d'Histoire de VArt. Série Beaux-Arts 21 (1984), p. 59. 11 J. M. Salzer, Birthälm in Siebenbügen. Ein Beitrag zur Geschichte Siebenbürger Sachsen, Wien 1881, p. 91. în 1502, Schezer oficializează declaraţiile privind testamentul lui Simon I Iennyngk, lăsat în favoarea bisericii. Ibidem, p. 683-684. 12 Tereza Sinigalia, Pictură, sculptură şi artă decorativă la Biertan, în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 3 (1992), nr. 1, p. 29. 270