Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
triumf13 (1483), este atestat documentar ca demnitar al oraşului între 1483 şi 1497, la fel ca Mathias Pictor, care, în 1497, întreprinde o călătorie la Biertan.14 Picturile capelei din interiorul „Turnului Catolicilor”,15 denumit astfel după Reformă, când doar câteva familii din sat continuau să fie adeptele Bisericii Romane şi foloseau acest spaţiu pentru cult,16 se păstrează într-o stare precară de conservare. Deasupra accesului se află o imagine extrem de degradată, în care, la o analiză atentă, se pot însă observa figurile sfinţilor cărora le era dedicată capela: în centru, Fecioara Maria cu pruncul oferă o coroană unei sfinte, probabil Ecaterina. In partea dreaptă a imaginii, la fel ca într-o gravură asemănătoare sub aspect compoziţional, ce o înfăţişează pe S. MARIA PATRONA HUNGÁRIÁÉ,17 se află regele Ladislau, alt sfânt protector al regatului, ţinând halebarda, atributul său caracteristic (fig. I).18 Atât compoziţia în ansamblu său, cât şi anumite detalii, cum ar fi reprezentarea cetăţii în plan îndepărtat, la linia orizontului,19 în spatele sfintei îngenuncheate, sunt elemente ce înscriu imaginea de la Biertan în suita de reprezentări derivate din compoziţiile neerlandeze ce o înfăţişează pe Maria între sfinţi, din care face parte şi imaginea pictată pe timpanul portalului de sud-est al Bisericii Negre Biertan. Picturile capelei din “Turnul Catolicilor" 13 V. Vătăşianu, Istoria artei feudale din Ţările Române, Bucureşti 1959, p. 764—767, Drăguţ, Arta gotică, p. 245, Corina Popa, Pictura murală a „Bisericii din Deal” Sf. Nicolae şi istoria oraşului Sighişoara, în Ars Transsilvaniae 8-9 (1998-1999), p. 176. 14 Quellen zur Geschichte Siebenbürgens aus sächsischen Archiven, I, Hermannstadt 1880, p. 238. în 1483, Mathias Pictor, apare pentru prima dată în documente. în 1491 este menţionat în calitate de consilier al oraşului, iar în 1493 ocupă funcţia de judex terrestris/ judex sedis: Ibidem, p. 176. 15 Vătăşianu, Istoria artei, p. 774, Drăguţ, Arta gotică, p. 254, Sinigalia, Pictură, sculptură şi artă decorativă la Biertan, p. 31-33. 16 Despre rolul funerar al capelelor din incintele fortificate ale bisericilor din Transilvania înainte de Reformă: G. Duby, Arta şi societatea 980-1420, II, Bucureşti, p. 122; Dana Jenei, Art and Mentality in the late Middle Ages Transylvania, în New Europe College, GETTY-NEC Program 2000-2001, Bucharest 2004, p. 11-71. în 1502, la Biertan slujea şi un capelan: Salzer, Birthälm, p. 684. 17 Fecioara cu Pruncul sunt încadraţi de cei trei sfinţi regi ai Ungariei: Ştefan, Emeric şi Ladislau. Tamóc M., Mátyás király és a magyarországi reneszánsz (1450-1541), Budapest 1994. 18 Vlasta Dvorácová, La Légende de Saint Ladislas découverte dans L'Eglise de Velká Lomnica. Jconographie, style et circonstances de la diffusion de cette legende, în Buletinul Monumentelor Istorice 4 (1972), passim; V. Drăguţ Legenda „eroului de frontieră” în pictura medievală din Transilvania, în Revista muzeelor şi monumentelor. Seria Monumente Istorice şi de Artă 43 (1974), nr. 2, p. 21-38; László Gy.: A Szent László-legenda középkori falképei, Budapest 1993. Ladislau, sfântul protector al regatului învingător al cumanilor, era considerat, după mai multe miracole ce i-au fost atribuite, apărătorul absolut împotriva năvălitorilor asiatici. După cum se ştie, ciclul vieţii acestui „erou de frontieră” a fost pictat în bisericile din zonele cele mai expuse invaziilor din Nordul Ungariei, Slovacia, Slovenia şi Transilvania de sud-est, în a doua parte a secolului al XIV-lea şi la începutul secolului următor. în contextul evenimentelor istorice de la sfârşitul veacului al XV-lea, protecţia Sf. rege al Ungariei este din nou invocată. , 19 în imagine se discern cu greu mai multe pânze de ziduri întărite cu turnuri de apărare şi biserica ridicată pe vârful colinei. 271
