Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
86 apropiate (cea din Pelişor avea diametrul de 7,77m iar cea din Geoagiu de Jos de 5,50m), absidele în ambele cazuri sunt boltite, la Pelişor de o formă cilindrică, iar la Geoagiu de Jos o semicalotă. Deosebirile între ele constă în forma absidei41'. Aceleaşi analogii sunt enumerate de Gheorghe Petrov în raportul său prezentat în urma săpăturilor arheologice efectuate între anii 1993-1995 la Geoagiu de Jos5". Autorii acestor studii ţin să sublinieze, că între rotondele cunoscute de pe teritoriul ţării noastre Pelişorul este cel mai apropiat din punct de vedere arhitectonic de Geoagiul de Jos. în continuare rămâne controversată de specialişti problema originii planului şi a destinaţiei acestor tipuri de biserică. Istoricul de artă Virgil Vâtăşianu consideră bisericile cu plan central de factură central-europeană, din faza romanicului târziu51. Gheorghe Anghel în lucrarea mai sus menţionată subliniază influenţa Sfântului Mormânt din Ierusalim şi al mausoleului împăratului Constantin cel Mare, ridicat aproape de corul bisericii Sfinţii Apostoli din Constantinopol, acestea constituind modele importante pentru arhitectura bisericilor de tip central din Europa. Nu trebuie uitată nici capela lui Carol cel Mare de la Aachen (Aix la Chapelle) ce a fost secole de-a rândul considerată un model demn de urmat. Stilul romanic a preluat planul bisericilor de tip cetral din arhitectura preromanică carolingiană şi l-a perpetuat sub diferite forme, în Europa centrală şi răsăriteană, printre care rotonda cu una sau mai multe abside52. Pătrunderea acestui plan în Transilvania deocamdată nu poate fi explicată din lipsa unor verigi intermediare. Una din căile de pătrundere ale acestui tip poate fi prin şantierele romanice târzii din Ungaria. în Transilvania s-a împământănit fonna arhaică mai simplă a acestor monumente, databile din secolul al XIII-lea. Gheorghe Anghel, legat de căile de pătrundere ale acestei forme în Transilvania presupune faptul că unii colonişti saşi care au sosit aici în a doua jumătate a secolului al Xll-lea şi în cursul celui următor puteau să aducă cu ei planul de tip central, deoarece ei veneau dintr-o zonă unde acest plan era foarte răspândit-'3. în ceea ce priveşte destinaţia acestor edificii, presupunerile sunt foarte diferite după cum am mai amintit, de la baptisterii la capele cimiteriale. Gheorghe Anghel mai adaugă la acestea posibilitatea păstrării moaştelor în aceste edificii, având în vedere rolul important al cultului relicvelor în această perioadă şi la noi în ţară. Virgil Vătăşianu crede „că * 50 44 Gheorghe Anghel, op. cit., p. 619-620. 50 Gheorghe Petrov, op.cit., p. 68-69. M Virgil Vătăşianu, op. cit., p. 89. Gheorghe Anghel, op. cit., p. 621 ibidem
