Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
87 imensa majoritate" a acestor rotonde erau capele cimiteriale54. Dar, oare comunităţile săteşti sărăcite complet, jefuite, cum a fost şi cazul Pelişorului după invazia tătară, au dispus de mijloace materiale necesare pentru construirea în afară de biserică şi a unei capele cimiteriale? Deci, să ridice două aşezăminte religioase? Ni se pare în cazul acesta mai verosimil să joace rotonda din Pelişor în sec. XIII, rolul de biserică parohială, după invazia tătară, prin transformarea capelei mănăstirii dominicane în biserică prin adăugarea unei abside dreptunghiulare. Existenţa unor rotonde fără absidă, doar adăugată, unde sanctuarul este prezent printr-o simplă firidă în peretele estic al rotondei, terminată în arc semicircular în partea superioară, este cunoscută prin capela de la Bina (Slovacia) al prepozitului ordinului premonstratens55 (fig. 11.). Această capelă juca rolul unei biserici parohiale, căci în biserica prepozitului era interzisă celebrarea ceremoniilor legate de credincioşii din afara ordinului (botez, căsătorii). Informaţia oferită de Szirmay, conform căreia claustrul din Pelişor a fost ridicat în cinstea Sfintei Margareta, este foarte interesantă. Cultul acestei sfinte a fost foarte răspândit în evul mediu. Pe pereţii rotondei de la Szalonna (Ungaria) (fig. 12.), situată nu foarte departe de cea de la Pelişor, în cursul unor restaurări din 1922 au ieşit la iveală fragmente de frescă reprezentând-o pe Sfânta Margareta de Antiohia salvată de Sfântul Gheorghe56. Ordinul dominican era şi el prezent pe teritoriul Panoniei medievale începând cu 122157 întemeind mai multe mănăstiri. în 1303 ordinul dominican în Panonia medievală a avut 36 de mănăstiri, 33 de mănăstiri de călugări şi 3 de călugăriţe5*. Mănăstirea dominicană (claustrul) de la Pelişor este cuprinsă de loan Mihail de Bologna în lucrarea sa dedicată ordinului dominican, editată la Roma în 160759. După afirmaţiile lui Szirmay, claustrul figurează şi în lista vechilor edificii ecleziastice, întocmită de Szentivânyi60. Aceste presupuneri legate de destinaţia iniţială a rotondei de la Pelişor par mai mult speculaţii fără temei până la desluşirea misterului ce învăluie acest monument de austeritate laconică ce prin măreţia sa liniştită a atras atenţia specialiştilor în domeniu. Demolată la sfârşitul secolului trecut, în urma investigaţiilor pe teren făcute de autorul acestui studiu, i-au fost descoperite urmele şi este rândul arheologilor să lămurească toate 54 Virgil Vătăşianu, op. cit., p. 89 55 Gervers Molnár Vera, op. cit., p. 212. 56 Kováts István, op. cit., p. 212. 57 Balogh György, Vallásos élet - iskolák, ín „Magyar művelődéstörténet", vol.I., Budapest, f.a., p. 415. Jacques Le Goff, Civilizaţia Occidentului medieval, Bucureşti, 1970, p. 142. 54 Szirmay Antal, op. cit., p. 202. 60 ibidem
