Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
85 Rotondele cu absidă dreptunghiulară sunt foarte rare. Gervers Molnár Vera, în lucrarea sa dedicată rotondelor aminteşte existenţa pe teritoriul Panoniei medievale a trei astfel de rotonde, dintre care una este cea de la Pelişor. Cea mai veche este, după părerea specialistei, cea de la Maié Kosihy (Slovacia) (fig. 9.), unde unei nave circulare relativ mici i s-a alăturat o absidă dreptunghiulară de lungime considerabilă. In urma săpăturilor arheologice s-a stabilit că această rotondă a fost construită aproximativ între 1 180-120042. Cealaltă rotondă citată este descoperită în urma unor săpături arheologice efecuate de Balanyi Béla în anii ’50 la Homolytájapuszta, localitate situată în apropiere de Nagykőrös (Ungaria)43 (fig. 10.). Gervers Molnár Vera este de părere că această formă a rotondelor cu absidă dreptunghiulară este foarte rară şi nu se întâlneşte nici în Cehia, Austria, nici pe teritoriul sud-slav. în afară de Panonia medievală, un singur exemplu de astfel de rotondă este cunoscut, în Polonia. Această rotondă este relativ târzie, datând din secolul al XII-lea şi este biserica Sfântul Procopiu din Strzelno44 45 46. Acest tip, după părerea autoarei studiului a luat fiinţă ca rezultat al unei evoluţii pe plan local sub directa influenţă a bisericilor parohiale cu absidă dreptunghiulară, acestea din urmă fiind rare înainte de sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui următor4'. Autoarea exclude existenţa unei influenţe directe între aceste monumente, afirmând că fiecare dintre ele a evoluat independent. Lipsa unor studii mai aprofundate asupra bisericilor romanice pe plan central din Transilvania împiedică lămurirea destinaţiei iniţiale a acestora. Datarea lor întâmpină şi ea greutăţi. Toţi cercetătorii care au amintit în studiile lor rotonda de la Pelişor sunt de părere că ea a fost construită în cursul secolului al XIII-lea4A. (Atât profesorul Virgil Vătăşianu, cât şi Gheorghe Anghel47, apoi Gheorghe Petrov48, în urma cercetările ulterioare efectuate la rotonda de la Geoagiu de Jos, sunt de părere că există asemănări mari între această rotondă şi cea de la Pelişor. Gheorghe Anghel atrage atenţia în studiul său asupra următoarelor analogii: ambele edificii au o navă rotundă, tăvănită, de dimensiuni 42 Gervers Molnár Vera, op. cit., p. 41-42. 44 ibidem., p. 42. 44 ibidem 45 ibidem 46 Virgil Vătăşianu, Istoria artei feudale in Ţările Române, vol.I., Bucureşti, 1959, p. 89. 47 Gheorghe Anghel, Biserica romanică de la Geoagiul de Jos, în „Acta Musei Apulensis", nr. V., Bucureşti, 1965, p. 615-623. 48 Gheorghe Petrov, Előzetes jelentés az algyóg\’i középkori épületegyüttes régészeti kutatásáról (1993-1995), traducere Bajusz István, ín „Erdélyi Múzeum, voi, LX, 1998, Cluj, p. 68-73.
