Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
84 semicirculară, tratate în ambrazură. Se întrezăreşte şi fereastra sudică a absidei, uşor semicirculară, tratată tot în ambrazură. Este foarte interesantă prezenţa absidei dreptunghiulare. De factură cisterciană, absida dreptunghiulară a rotondei de la Pelişor este o dovadă a construcţiei sale în a doua jumătate a secolului al XlII-lea, când după invazia tătară această formă de sanctuar a devenit foarte răspândită. însă nu este exclus nici faptul că absida a fost adăugată ulterior, tot în secolul al XlII-lea, după invazia tătară şi doar nava circulară să se fi ridicat înainte de 1241. în sprijinul acestei presupuneri vine informaţia oferită de Szirmay, conform căreia la Pelişor se afla o mănăstire dominicană ridicată în 1234 în cinstea Sfintei Margareta'9. Această mănăstire a fost distrusă în 1241 de invazia tătară39 40. în urma pustierii localităţii şi a distrugerii mănăstirii putem presupune că totuşi a supravieţuit capela din întregul ansamblu monastic. Existenţa mănăstirii la Pelişor este dovedită şi etimologic, pelişor este diminutivul de la cuvântul pilis, ceea ce înseamnă o anumită piesă vestimentară a călugărilor catolici41, deci în această localitate au fost prezenţi cândva reprezentaţii unui ordin călugăresc. Tătarii trecând „prin foc şi sabie" localitatea, au lăsat Pelişorul fără lăcaş de cult, astfel se poate crede că fosta capelă, mănăstirească a fost întregită cu o absidă dreptunghiulară, ce astfel putea servi ca biserică. Această formă a absidei de factură cisterciană a fost agreată de comunităţile mai modeste din punct de vedere financiar, pentru că era relativ uşor de construit. Se punea în primul rând problema boltirii, ceea ce era greu de realizat atât din punctul de vedere al materialului cât şi al tehnicii. La boltirea unei abside dreptunghiulare se putea utiliza şi material lemnos mai ieftin, mai uşor de procurat. Dacă privim cu atenţie desenul realizat în 1864 de arhitectul Schulcz Ferencz, observăm că există o diferenţă între fereastra absidei şi ferestrele navei. în timp ce cele ale navei sunt perfect semicirculare, fereastra absidei este puţin pătrată în partea superioară. Toate sunt ferestre romanice, însă parcă fereastra absidei a fost realizată ulterior, de mâna altui meşter, mai puţin priceput, fiind mult mai rudimentară decât celelalte două. în judeţul Satu Mare mai cunoaştem o singură biserică având absidă dreptunghiulară, biserica reformată din Ţeghea (fig. 8 ), ridicată mai târziu, având ferestre ogivale trebuia să fi fost construită deja în perioada de răspândire a goticului în Transilvania. 39 Szirmay, op. cit., p. 202. 40 ibidem 41 Szendrey Zsigmond, Mit mondanak as ősi Szatmár megye helységnevei, în „Szatmár, Ugocsa és Bereg K. E. E. Vármegyék", Budapest, 1924-1938, p. 528- 531.
