Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Kiss Imola: Construcţii ecleziastice cu plan central. Rotonda din Pelişor
77 Aceste construcţii de tip central atât de răspândite în secolele IX-XIII au avut destinaţii diferite, constituind un moment important în evoluţia arhitecturii romanice. Cercetarea rotondelor nu are o bibliografie prea vastă, fiind mai puţin cunoscute, nu li s-a acordat o prea mare atenţie, cu toate că prin simplitatea formei, prin atmosfera arhaică pe care o degajă determină privitorul să-i dezlege tainele. Cercetătoarea Gervers Molnár Vera în urma unor ani de studii aprofundate a rotondelor central europene a făcut o încercare de categorisire a acestora după destinaţia şi forma lor, ajungând la concluzia că ele nu pot fi analizate separat, rupte de construcţiile ridicate în aceeaşi formă din ţările vecine, cu toate că unele prezintă particularităţi caracteristice numai anumitor zone3. Aceste ţări central europene care au îmbrăţişat cam în acelaşi timp religia creştină erau la acelaşi nivel de dezvoltare şi se confruntau cu aceleaşi probleme economice şi sociale, fapt cc se oglindeşte şi în evoluţia formelor arhitecturale. Dacă în Dalmaţia, Moravia, Cehia, România ori Ungaria se poate demonstra prezenţa influenţei bizantine, trebuie să recunoaştem şi puternica influenţă exercitată de vestul Europei. Acest fapt poate fi demonstrat nu numai în cultură, dar şi în artă şi în special în arhitectură. Dacă iniţial rotondele în răsăritul Europei erau construite în apropierea curţilor domneşti, începând cu a doua jumătate a secolului al XI-lea, suveranii îşi vor ridica biserici mai mari şi mai impunătoare, renunţând la modelul oferit de Aachen. Dar forma nu dispare, tipul edificiilor ecleziastice cu plan central persistă în întreaga perioadă romanică. Se presupune că la început marii feudali şi-au zidit capele particulare de formă circulară. Apoi, forma a fost preluată de bisericile de ţară, devenind modelul foarte îndrăgit în diferite variante oferite de planul central, de care a fost alipită absida. Sub forma acestor biserici de ţară sunt întâlnite rotondele pe teritoriul Poloniei, Cehiei, României, Ungariei, Austriei. în acest studiu dorim să facem o scurtă trecere în revistă a construcţiilor de plan central aflate pe teritoriul Transilvaniei, datând din perioada romanică. Un loc aparte în rândul edificiilor ecleziastice având un plan central îl acupă baptisteriul care în arhitectura creştină veche era un edificiu de plan circular care adăpostea bazinul pentru scufundare (imcrsiune)4. Baptisteriul a apărut în secolul IV e.n. ca anexă a catedralei, fiind folosit în lumea occidentală până în secolul al XII-lea, când botezul prin scufundare a fost abandonat. în ţara noastră singurul baptisteriu cunoscut până în prezent este cel descoperit la Alba Iulia, lângă prima catedrală. Cu ocazia restaurărilor efectuate la începutul secolului la catedrala din Alba Iulia sub directa îndrumare a arhitectului Möller István, ■' Gervers Molnár Veráit középkori Mag}’arország rotundái, Budapest, 1972 , p. 26-59. 4 Vasi le Drăgu\,Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Bucureşti, 1976, p. 44. ~
