Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Adrian Andrei Rusu: Capela din Cetatea Rîşnovului (jud. Braşov). Reinterpretarea unui monument arheologic
68 O altă capelă este semnalată în cetatea de la Firtuşu (jud. Harghita). Ea a fost semnalată încă de către Orbán Balázs22, dar amplasamentul ei precis a fost stabilit doar în urma cercetărilor arheologice din anul 195923 (Fig. 5). Din păcate, zidurile şi interiorul au fost răvăşite de către căutătorii de comori. Mai ştim doar că în ziduri, pe lângă piatră au apărut şi cărămizi (una este semnalată în zidul de sud al navei), fără să cunoaştem de ce natură ar fi fost ele. Nava avea dimensiunile de 6,60 x 12,65 m, la o grosime de ziduri de 0,50-0,60 m. La acestea se adaugă dimensiunile de 3,80 x 3,40 m, care revin absidei. Datarea ei a rămas însă foarte problematică. Intervalul oscilează între secolele XIII şi XVIII24. A mai existat şi o altă capelă, descrisă de către Orbán Balázs, în apropierea intrării de sud, dar în exteriorul cetăţii şi, lucru important, tot cu absidă semicirculară, orientată însă spre sud-vest25. Tocmai orientarea altarului capelei exterioare către sudvest ne face să bănuim că doar ea a fost ridicată de către minoriţii sosiţi aici în secolul al XVIII-lea. Asemenea orientări nu se întâlnesc decât cu totul accidental în perioada medievală, numai în perimetrele strâmte ale oraşelor, în afara acestui lucru, se poate lua drept termen ante quem pentru ridicarea cetăţii, menţionarea satului celui mai apropiat, la 1459, cu prefixul Var- (= cetate, l.magh.), după ce, în secolul al XIV-lea, se numise cu totul altfel26. Următoarea capelă, astăzi dispărută, dar mai apropiată geografic de Rîşnov, exista în cetatea de la Feldioara. Datarea ei se sprijină doar pe o absidă semicirculară. Pe acest temei, s-a presupus că ar fi, la rândul ei, un edificiu romanic27 (Fig. 6). în rest, informaţia documentară a secolelor XIVXV, nu o menţionează niciodată. O altă capelă, foarte asemănătoare, a fost excavată, căci nu putem să denumim descoperirea ei ca fiind rezultatul unei cercetări arheologice, în perioada anilor interbelici, la cetatea Braşovia (dealul Tîmpa). Este vorba despre aşa-numita capelă a Sf. Leonard, despre care se ştie cu precizie că a fost demolată în anul 1455 ori imediat după anul menţionat28. Spre deosebire de capelele cetăţilor Firtoş şi Feldioara, de astă dată, ne întâlnim din nou cu elementul interior care ne-a intrigat la Rîşnov. "Cisterna" de la Braşovia a fost construită în navă, pe care de altfel o ocupă aproape în întregime (0 exterior = 6,8 m; 0 interior = 2,80 - 3 m) (Fig. 7). Iniţial, în anul 1933, a fost săpată la 3 m adâncime, apoi, în anul 22 Székelyföld leírása. I. Pest, 1866, p l 26-127. 23 K.Horedt, Székely Z., Molnár I., în MCA, VIII, 1962, p.636. 24 Vezi K.Horedt, Székely Z., Molnár I., op. cit., p.638; Székely Z., ín Aluta, 1971, p. 153; Dávid L., A középkori Udvarhelvszék művészeti emlékei. Bucureşti, 1981, p. 137. 25 Székelyföld leírása. I. Pest, 1866, p.127. 26 Orbán B„ Székelyföld le lírása. I. Pest, 1866, p.177. 27 Entz G., Erdély építészete a 11-13. században. Cluj, 1994, p.36. 2,1 Urkundenbuch, V, 491.
