Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Adrian Andrei Rusu: Capela din Cetatea Rîşnovului (jud. Braşov). Reinterpretarea unui monument arheologic
69 1937, a fost complet golită, până la adâncimea de aproape 5 m. Ghizdul ei avea 1,6 m grosime. în ea a existat cu certitudine apă. Dovezile că ea a funcţionat şi a fost părăsită concomitent cu capela le dau elementele de construcţie care au fost găsite în interior (inclusiv pietre profilate), începând chiar de la baza ei, la care se adaugă încă o statuie de lemn de 0,58 m, reprezentând un episcop, jumătatea capului unui sfânt, o roată de lemn, probabil de la mecanismul de scoatere a apei, oase de animale (oaie, iepure, vită), dar şi câteva oase umane, cioburi medievale29. Primul cercetător al capelei Sf. Leonard bănuia că este vorba despre practicarea unui cult păgân, peste care s-a instalat apoi o capelă30. Ipoteza sa nu s-a bucurat însă de nici un fel de atenţie, poate tocmai prin insolitul ei, iar mai apoi datorită lipsei oricărei analogii transilvane. Ideea anteriorităţii cisternei de la Braşovia faţă de capelă a fost menţinută şi de către A.Prox31 şi a rămas până astăzi necontestată, cu toate că, din punct de vedere strict arheologic, nu există nici un fel de argument probator. Din interpretarea datelor obţinute s-a emis opinia unui cadru cronologic larg, databil între secolele XI-XIV32. Istoriografia românească, urmându-1 pe V.Vătăşianu, pare să se fi stabilizat la secolul al XIII-lea33. Termenul sigur ante quem a fost acela al ordinului de demolare al cetăţii, dat de către loan de Hunedoara, la mijlocul secolului al XV-lea (1455-1458). între capela de la Braşovia şi aceea de la Rîşnov există câteva puncte comune: plasarea într-o cetate, rolul deosebit de important pe care trebuie să-l fi avut în economia spaţiului interior. Or, indiferent că au fost amplasate în altar (Rîşnov) sau navă (Braşovia), ele nu puteau fi concepute ca simple depozite de apă, cu destinaţie laică, pentru la fel de simpla aprovizionare a militarilor din fortificaţii. O astfel de interpretare ar reduce la caricatură destinul lor ecleziastic. în ambele cetăţi, spaţiul incintei ar fi permis alte plasamente, independente, care ar fi asigurat mult mai bine amenajările necesare canalizării apei pluviale în cavităţile cisternelor. 29 A Prox, Die Zisterne in der Brasoviaburg, în Mitteillungen des Burzänländer sächsischen Museums, 3, nr.1-2,1938, p.9-10. 30 G.Treiber,, Ausgrabung der Burgkirche der Brassoviaburg auf der Zinne bei Kronstadt, în Siebenbur gische. Vierteljahrschirft, 57, nr. 1, 1934, p.38-42. 31 Op.cit.. p. 10. 32 G.Treiber, op.cit., p.38 şi urm.; Al.Ferenczi, Die Bauperiode der Burgkirche der Brasoviaburg, în Siebenb. Vierteljahr., 58, nr.1-2, 1935, p.75-99 (datare în sec.XI şi urm., pe baza cărămizilor folosite); A.Prox, op.cit., p.7-10; Keöpeczi Sebestyén J., A Cenk-hegyi Brasovia-vár temploma, în Erdélyi Múzeum, Cluj, XLV, nr.4, 1940, p.275; Entz G., Erdély építészete a 11-13. században. Cluj, 1994, p.36 (unde datarea este fixată la începutul secolului al XIII-lea). 33 Istoria artei feudale în ţările române. I. Bucureşti, 1956, p. 12; I.Pop, Date arheologice privitoare la istoria Braşovului în secolele IX-XII, în Cumidava, II, 1968, p.18.
