Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Adrian Andrei Rusu: Capela din Cetatea Rîşnovului (jud. Braşov). Reinterpretarea unui monument arheologic
62 tuf, ciopliţi rudimentar. în exterior, s-a observat că nivelul de construcţie se afla doar cu 0,25 m mai sus de primele pietre ale fundaţiei. Tot acolo, nu se distingea nici un fel de umăr de fundaţie. Dimpotrivă, în interior, a fost găsit un umăr de fundare la 1,40 m de la capătul inferior al zidului, ceea ce dovedeşte că nivelul iniţial de călcare al interiorului sanctuarului bisericii se afla cu circa un metru mai sus decât exteriorul. Situaţia a fost înregistrată şi în cercetările arheologice anterioare6 7’. Soluţia a fost oportună pentru a elimina căderea pantei naturale, orientată vest-est, cu uşoară deviaţie spre sud, şi pentru a face faţă necesităţilor de practicare a cultului. Nu au fost observate nici un fel de elefnente legate de podirea altarului. Nu s-au găsit nici urme de tencuieli ori de frescă. Lipsa elementelor rezistente de acoperire, dar prezenţa cuielor subţiri, pledează pentru acoperirea capelei cu şindrilă. Existenţa "cisternei", la limita dintre altar şi navă, la o distanţă de 4,45 m, pe profilul de nord, a fost confirmată, fără a se putea aduce date noi, la dimensiunile (0 interior aprox. 2 m, adâncime 1,90-2,40 m, ghizd circa 0,35 cm) şi tehnica de construcţie deja publicate (vezi Fig. 4). Acolo stratigrafla a fost complet distrusă de cercetările arheologice mai vechi. Fragmentele de oase umane, regăsite, confirmă, odată în plus, prezenţa înhumărilor restrânse doar la mici sectoare din biserică, nu însă şi în exterior. Pentru cronologia construcţiei sunt esenţiale următoarele observaţii stratigraflce. După înălţarea sa, care a păstrat în sol un nivel clar de construcţie, a fost depus pământ galben rezultat din săparea şanţului de fundare al zidului de incintă al cetăţii. Acest strat este însă pornit exact de la nivelul stratului de construcţie al bisericii. Cele două straturi nu se pot defini într-un raport net de sus-jos, ci practic se întâlnesc şi se continuă. Pe acelaşi suport pe care se aşezase mortarul din zidurile bisericii, se depune, către zidul de incintă, pământul excavat din şanţul de fundaţie, suprapus mai apoi de nivelul de construcţie al incintei. în plan orizontal, straturile de la biserică şi de la zidul de incintă se egalizează însă. Acest lucru dovedeşte anterioritatea, la o diferenţă cronologică destul de neînsemnată, sau contemporaneitatea constructivă a capelei faţă de zidul de incintă. Ori, în ciuda unor interpretări speculative7, cetatea de la Rîşnov a apărut în cursul secolului al XIV-lea. Argumentul stratigrafie al sincronismului celor două componente arhitectonice este unul esenţial, dar cronologia relativă astfel dobândită o vom sprijini şi cu alte date. Folosirea excepţională a tufului, ca material de construcţie, concomitent în turnul de poartă din sud-estul cetăţii inferioare şi la biserică, pledează şi ea pentru contemporaneitatea celor două construcţii. Cariera de 6 Fl.Costea, op.cit., p.63, Pl.V. 7 Este vorba, în principal de socotirea ei ca fiind o înălţare a cavalerilor teutoni, în intervalul 1211-1225.
