Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Adrian Andrei Rusu: Capela din Cetatea Rîşnovului (jud. Braşov). Reinterpretarea unui monument arheologic
CAPELA DIN CETATEA RÎŞNOVULUI (JUD. BRAŞOV). REINTERPRET AREA UNUI MONUMENT ARHEOLOGIC Adrian Andrei Rusu Capela despre care va fi vorba în aceste pagini este un edificiu exclusiv arheologic şi a făcut obiectul unei cercetări ceva mai vechi (1972- 1976), desfăşurate în incinta cetăţii Rîşnovului (jud. Braşov)1. Fortificaţia din urmă este una dintre cele mai cunoscute ale Ţării Birsei, fiind, concomitent, destul de bine prinsă în bibliografia de specialitate, ca şi în toate circuitele turistice zonale, datorită conservării ei incomparabile faţă de alte cetăţi apropiate geografic ori similare ca destin istoric. Situaţia din urmă ne scuteşte de la o descriere care ar fi fost, în acest loc, inutilă în mare parte. In urma menţionatei cercetări arheologice, în partea de jos (= cetatea de jos) a cetăţii Rîşnovului, s-a descoperit monumentul ecleziastic despre care va fi vorba în continuare. Planul ei a fost scos în întregime la iveală (Fig. 2). Este vorba despre un edificiu care este compus dintr-o navă, cu dimensiunile aproximative1 2 de 10,50 x 15,10 m, şi un altar cu dimensiunile de 8,50 x 7 m, cu ziduri groase de un metru, prevăzut cu o închidere semicirculară. Adâncimile conservate ale zidurilor oscilau în jurul reperului de - 0,80 m, fiind oprite la baza superioară a unui humus antic. S- au mai identificat, cu acelaşi prilej, o intrare pe latura de vest, prevăzută cu un prag şi două trepte care coborau spre interior. La limita de est a navei se aflau doi pinteni de zidărie care marcau graniţa dintre ea şi altar, precum şi o "cisternă" practicată înspre altar. în interiorul acestei componente a edificiului se găsea o masă de zidărie de o formă dreptunghiulară, aflată la oarecare distanţă de absidă, interpretată drept préstől. în legătură cu materialele de construcţie, am mai aflat că ancadramentele de la intrare şi o parte din treptele de acces, au fost 1 Fl.Costea, Cercetările arheologice de la Rişnov-cetate (campaniile din anii 1971- 1980), în Cumidava, XIV, 1989, p.65. Mulţumită bunăvoinţei colegului nostru am beneficiat şi de o serie întreagă de documente arheologice care nu au fost publicate (jurnale de şantier, planuri şi profile). De asemenea, trebuie să facem aici un elogiu probităţii ştiinţifice a aceluiaşi coleg, care specializându-se în arheologia antică, a consimţit la această reluare, fiind în cunoştiinţă de cauză că opiniile sale, privitoare la obiectivele medievale, vor fi, în mod inevitabil, revizuite atunci când vor ajunge să fie aşezate într-o interpretare de strictă specialitate. 2 Dimensiunile exacte ale bisericii nu au fost date niciodată. O singură menţiune (Cumidava, VII, 1973, p.279) dă cifrele ireale de 40 x 16 m. Calculele noastre se bazează pe planul publicat (Cumidava, XIV, 1989, p.65), unde, în lipsa scării utilizabile (1:100, dar modificată prin tipărire), am folosit modulul aproximativ oferit de cadrul uşii (1,75 m) şi pe o serie de măsurători din teren, acolo unde fundaţiile au rămas vizibile.
