Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Ileana Burnichioiu: Despre tipologizare în arhitectură: Bisericile gotice din Transilvania cu închideri de altar în ax
113 Unul dintre primele edificii la care s-a semnalat tipul de plan cu închiderea axială a sanctuarului cu patru laturi a fost cel din Baţa. Planimetria fostului lăcaş reformat din Baţa este de fapt incertă şi mai poate fi elucidată eventual printr-o cercetare arheologică. După demolarea ei, în 1934, mai dispunem doar de sumare descrieri, unele contradictorii, ale materialelor rezultate, insuficiente pentru a stabili cu certitudine apartenenţa stilistică a construcţiei. Probabil un altar semicircular - remarcat şi de Parádi Ferenc1'' a fost înlocuit, probabil în secolul al XV-lea, cu unul poligonal25 26, dar despre care nu se poate susţine că avea închiderea în ax. O ilustraţie publicată de Entz Geza27 prezentând edificiul dinspre sud-est, pe baza căreia s-a presupus forma altarului, ni se pare irelevantă pentru asemenea precizare. Ca atare acest exemplu nu poate funcţiona ca analogie pentru genul de construcţie invocat. La biserica “Sf. Arhangheli” din Băcâia au fost cercetate doar caracteristicile arhitectonice ale monumentului. Singurele criterii după care a fost datat în secolul al XVI-lea au fost aşadar, arhaismul bolţii din navă şi închiderea axială spre est, pentru care se invoca asemănarea cu edificiul ortodox din Bârsău datat în secolul al XV-lea28. Boltirea altarului însă este realizată prin racordarea unei bolţi în leagăn la cele patru laturi prin panouri curbe, soluţie care alături de boltirea semicilindrică a navei apare frecvent în secolele XVII-XVIII, atât la structurile de zid cât şi la cele din lemn. Mai mult, ferestrele absidei şi cele ale navei, aflate pe partea sudică, au forme dreptunghiulare, atipice pentru perioada în care edificiul a fost încadrat. Nu există alte surse care să confime existenţa lăcaşului de zid încă din veacul al XVI -lea, deşi localitatea apare pentru prima oară în documente la 150929. Considerăm că monumentul poate proveni cel mai devreme din secolul al XVII-lea. Unul dintre punctele de referinţă ale seriei, biserica reformată din Rapoltu Mare, cunoscut în general ca având sanctuarul din secolul al XVI- lea, este de asemenea insuficient cercetată. Ne lipseşte chiar şi o schiţă a evoluţiei arhitectonice care să ilustreze transformările prin care a trecut inclusiv în perioada gotică. Nu există informaţii documentare care să ateste 25 în zona vechii biserici demolate autorul a mai observat totodată şi existenţa unor fragmente ale unor colonete şi capiteluri romanice ca şi resturi din ancadramentele romanice sau gotice ale unor uşi şi ferestre, unele dintre ele încastrate în zidul noului edificiu (Kallódó kövek, în Pásztortuz, XXI, 1935, p. 238-240). 26 Entz G., Szolnok-Doboka műemlékei, în Szolnok-Doboka Magyarsága, Dés- Kolozsvár, 1944, p. 194, 203. 27 Ibidem, fig. 205. 28 Eugenia Greceanu, Influenţa gotică..., p.39. 2y Csánki D., op. cit., V, Budapest, 1913, p.71. După această dată, la care Băcâia apare ca “possessio Bakonya”, ştirile despre aşezare sunt mai numeroase. Informaţia despre istoria acestei posesiuni a rămas însă nevalorificată.
