Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Ileana Burnichioiu: Despre tipologizare în arhitectură: Bisericile gotice din Transilvania cu închideri de altar în ax
114 vechimea edificiului sau transformările apărute în timp, iar perspectiva unor cercetări de parament sau arheologice pare destul de îndepărtată; în această situaţie, analiza detaliilor specifice acestui stil, prezente în profilarea ferestrelor, portalurilor şi ogivelor bolţii sanctuarului, corelată cu istoria familiei în a cărei patrimoniu se afla, ar putea stabili o cronologie mai fină a monumentului care exista deja la 1528 cu hramul Sf. Jacob30 31'. Edificiul din Sănduleşti de asemenea trebuie rediscutat, fiind tipic pentru o abordare care a dat prioritate analogiilor de ordin formal, căutate cu predilecţie printre bisericile considerate româneşti. Cercetarea monografică care i-a fost dedicată11 a păstrat datarea în secolul al XV-lea propusă de Orbán Balázs32, dar a omis spre exemplu, situaţia aşezării din aceeaşi vreme şi din secolul anterior, în care se afla printre posesiunile familiei nobililor de Jara şi avea o comunitate catolică care plătea dijmă33. Astfel de abordări unilaterale, aplicate doar trăsăturilor arhitectonice unui monument, au fost deja revizuite ori completate, prin coroborarea unor surse indirecte la biserica reformată din Mintiu Gherlii34, la fostul lăcaş de la Cinciş ca şi la capelele reformate din Râu de Mori şi Sălaşu de Sus35 sau prin cercetare arheologică, ca pentru biserica Sf. Nicolae din Hunedoara36. Unele dintre neajunsurile subliniate pentru seria pusă în discuţie pot fi ale oricărei alte înserieri de materiale utilizate în cercetarea istorică. Deşi aspectul cantitativ este destul de însemnat în acest caz, pentru că a influenţat o parte a concluziilor legate de un capitol al arhitecturii gotice transilvănene, nu am urmărit să înlocuim o serie tipologică cu o alta, chiar dacă este una îmbunătăţită numeric şi care se ridică la 18-19 descoperiri cu aceleaşi particularităţi constructive. în rândul monumentelor listate se află atât, biserici care au aparţinut comunităţilor ortodoxe, cât şi a celor catolice sau reformate. Aceste construcţii de cult transilvănene, la care apar sanctuarele cu închideri estice în unghi, alcătuiesc, alături de toate cele la care s-au folosit variante ale altarului poligonal, acelaşi generos areal gotic, iar perpetuarea unei asemenea planimetrii într-un teritoriu nu poate avea conotaţii etnice sau confesionale. 30 Entz G., Erdély építészete ..., 1994, p.134. 31 Ioana Cristache -Panait, M. Daia, op. cit., p.86-88. 32 Orbán B., Torda város és környéke, Budapest, 1889, p.399. 33 Ibidem; Entz G, Erdély építészete..., 1994, p. 159; 1996, p. 478. 34 Corina Popa, Biserici sală gotice din nordul Transilvaniei, în Pagini de artă veche româneasca, IV, Bucureşti, 1981, p.32-33; 35 A. A. Rusu, Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700, Satu Mare, 1997, sub voce. 36 Z. K. Pinter, M. Ţiplic, loc. cit.
